Mariana caută în grabă o ţigară. Fumează mult şi e agitată. Fiul ei Alexandru, în vârstă de 27 de ani, nu a venit de două nopţi acasă, iar când l-a vazut ultima oară a ameninţat-o că îi dă foc la casă, dacă nu îi dă bani de heroină.
Florin a început să se drogheze de la 14 ani, dar Mariana a aflat nenorocirea abia 3 ani mai târziu. „Nu mi-am dat seama de asta decât atunci când a început să fure din casă. Acum nu se mai ascunde, l-am văzut de multe ori injectându-se. Se precipită, e nervos, începe să tremure, e de nerecunoscut când se apropie momentul să îşi facă doza”, povesteşte femeia, care îi plăteşte zilnic fiului ei doza de heroină. „Nu vreau să dea în cap pe strada”, zice ea.
Înainte de povestea cu drogurile, Alexandru era un copil normal. Mergea la şcoală, avea note bune, îşi asculta părinţii. „Nu era strălucit la învăţătură, dar nici ultimul nu era”, povesteşte Mariana, care scoate din geantă portofelul, unde are o poza mai veche cu Alexandru. Din fotografie zâmbeşte un tânăr cu ochii mari, albastri, buze cărnoase şi părul lung, pâna deasupra urechilor. „Aşa arăta fiul meu când era sănătos”, spune ea.
Din cauza dependenţei de droguri, Alexandru nu a apucat să termine liceul şi nici nu a avut vreodată în viaţă o slujbă de lungă durată. „Ştie doar să conducă şi a lucrat câteva luni la o firma de taxi, unde tot noi i-am platit datoriile pe care le-a lăsat”, spune femeia, care a ajuns la capătul răbdării, după toate necazurile prin care a trecut cu fiul său.
Faceţi cunoştinţă cu anturajul copilului
În România, 10% din tineri consumă droguri, mulţi fiind elevi de liceu. Majoritatea se droghează cu heroină (34%), canabis (31%), ecstasy (13%), iar, mai nou, şi cu plante etnobotanice. Asemeni Marianei sunt mulţi părinţi care nu sesizează din timp că adolescentul pe care îl cresc consumă droguri. „Pentru că nu vor să îşi dezamăgească familia, adolescenţii care devin toxicomani sunt foarte precauţi, iar unii reuşesc să îşi ascundă dependenţa 3-4 ani. Părinţii ajung să îşi dea seama doar când tinerii încep să fure din casă sau când încep să aibă cereri de bani din ce în ce mai fanteziste”, spune psihiatrul Lucian Vasilescu, şeful secţiei de Toxicomani de la Spitalul „Alexandru Obregia” din Capitală.
Preocupaţi cu serviciul de dimineaţa până seara, părinţii au ajuns în situaţia de a comunica din ce în ce mai puţin cu copiii lor, nu au ocazia să le cunoască prietenii, iar unii compenseză lipsa de timp şi afecţiune oferindu-le bani. „Este foarte important să cunoaşteţi anturajul copilului, să urmariţi dacă îşi respectă orele de venit în casă şi dacă ieşitul pe afară se îndreaptă către programul de noapte. La fel de important este să vă interesaţi ce rezultate are la şcoală”, vă sfătuieşte psihiatrul Lucian Vasilescu, care vede zilnic copii de 13-14 ani, ajunsi toxicomani.
Dispoziţia nefericită şi refuzul de a comunica, posibile semne
Un indiciu pentru consumul de droguri este simplul fapt că adolescentul pe care îl ştiaţi s-a schimbat: minte, nu mai are poftă de mancare, umblă neglijent, lipseşte de la ore, este neliniştit, uită să facă lucrurile pe care i le-aţi cerut. „Schimbările bruşte de comportament – adolescentul este când bleg, când expansiv, dispoziţia nefericită, irascibilă, refuzul de a comunica sunt alte semne pe care părinţii le pot sesiza mai uşor decât, să spunem, pupilele dilatate sau iritaţia mucoasei nazale”, spune psihiatrul Lucian Vasilescu.
După 3-4 ani de dependenţă, unii adolescenţi aleg să mărturisească singuri consumul de droguri şi cer ajutorul părinţilor. „În astfel de situaţii, când adolescentul încearcă să vă facă mărturisiri este bine să evitaţi reacţii de tipul: «M-ar distruge să ştiu că tu te drogehezi», «Dacă te droghezi să îţi iei valiza şi să pleci, pe mine nu mă mai interesezi», vă sfătuiesc psihologii. Acestea nu fac decât să înrăutăţească situaţia, iar mărturisirea este importantă, deoarece constituie primul pas în recuperare, un proces dificil şi cu multe hopuri.
Mariana încercă de zece ani să îl ajute pe fiul ei să renunţe la droguri, dar până acum toate tentativele de recuperare au eşuat. „L-am dus la Centrul «Sf. Stelian»”, unde a făcut tratament de substituţie cu metadonă, dar într-un final a cedat. A fost depistat pozitiv cu heroină şi l-au scos de pe tratamentul cu metadonă”, povesteşte femeia.
Încercări de recuperare
Tentativele de recuperare nu au venit doar la insistentele Marianei. Însuşi Alexandru a avut momente când a încercat să se smulgă din ghearele consumului de droguri. „Mi-a cerut să îl duc la bunica lui la ţară şi să îl las acolo. Când a intrat în sevraj, nu am mai avut ce face şi am luat-o cu maşina spre Bucureşti, împreună cu fratele lui mai mare. Alexandru se învineţise, tremura, nu mai putea să respire, iar la miezul nopţii căutam traficanţi prin Bucureşti, ca să îl scoatem din starea aia”, spune femeia.
În alt an, Alexandru şi-a făcut o prietenă, neconsumatoare şi şi-a dorit să se lase de dragul ei. „S-au mutat împreună la mine, dar nu a ţinut povestea. Când am vazut că fata plângea mereu pentru că el nu putea să renunţe, am rugat-o să îşi refacă viaţa. I-am spus «Copilul meu este, dar nu vreau să mai văd un suflet distrus»”, îşi aminteşte Mariana.
Altădată, tânărul a decis să renunţe la heroină, după ce şi-a văzut un prieten consumator mort în lift. Mariana a apelat atunci la un doctor israealian, pe care i-l recomandase o altă familie. „Tratamentul a costat 5.000 de euro, iar copilul meu a rezistat trei zile fără droguri”, spune femeia, care însă nu a renunţat la ideea de a-şi vedea fiul pe picioare.
50% – rata recăderilor
În România, centrele în care se face dezintoxicare, tratament substitutiv şi prevenţie sunt puţine la număr. În Bucureşti există 16 astfel de centre, plus câteva la Sibiu, Iaşi şi Cluj. Terapia constă fie în substiţie cu metadonă (heroină sintetică), fie în dezintoxicare. „Celor care aleg să facă dezintoxicare le dăm medicamente pentru calmarea durerilor, precum si un sedativ care îi împiedică să se mişte. Se poate face dezintoxicare şi fără a lua medicamente, dar durerile sunt cumplite şi puţini rezistă”, spune medicul Lucian Vasilescu, de la Spitalul „Alexandru Obregia” din Bucureşti.
Şansele cele mai mari de reuşită în recuperare le au cei care după dezintoxicare fac permanent psihoterapie, precum si cei care se despind din anturaj şi aleg să locuiască în alt oraş. „Avem un fost dependent de heroină care acum este la Hunedoara, perfect recuperat, cu familie şi o viaţă nouă”, spune Valentin Simionov, reprezentant al Romanian Harm Reduction Network.
Totuşi, chair schimbând anturajul şi continuând şedinţele de psihoterapie, riscul de recădere există. Potrivit specialiştilor, 50% dintre toxicomani reiau consumul. „Unii după două luni, alţii după 10 ani”, mai spune Simionov.
CENTRE
Dezintoxicare
*Spitalul Alexandru Obregia
*Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu
*Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţilor pentru Tineri „Sf. Stelian”
*Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola, Iaşi – Sectia drogodependenţe
Tratamente de substituţie
*ARENA – Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş
*Clinica de psihiatrie, psihoterapie şi dezvoltare personală PsyMotion
*Centrul de Sănătate Mintală Sector 4
*Spitalul de Psihiatrie Titan Dr. C-tin Gorgos
*Centrul de Sănătate Mintală Sector 3
*Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţilor pentru Tineri „Sf. Stelian”
*Centrul de asistenţă integrată a adicţiilor Pantelimon
*Centrul de asistenţă integrată a adicţiilor Obregia
*Centrul de asistenţă integrată a adicţiilor Pericle
*Medical Excellence Center
*D & C Medical
*Centrului de asistenţă şi tratament în adicţii
Postcură
*Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola, Iaşi
