26.1 C
București
joi, 18 iulie 2024
AcasăGDPRAvertisment: Fără antibiotice în meniul restaurantelor fast-food

Avertisment: Fără antibiotice în meniul restaurantelor fast-food

Asociaţia Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România) marchează astăzi „Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor“, stabilită în anul 1985 de către ONU pentru data de 15 martie.

Pe 15 martie 1962, preşedintele american J.F. Kennedy s-a adresat Congresului cu un mesaj centrat pe problemele consumatorilor, exprimând în mod clar drepturile acestora. În 1985, Adunarea Generală a ONU a adoptat şi Principiile directoare privind protecţia consumatorilor, prin rezoluţia din 9 aprilie. A fost rezultatul fericit al insistenţelor depuse mulţi ani de către organizaţia mondială a consumatorilor, actualmente Consumers International, care reuneşte asociaţii de consumatori sau autorităţi de profil din întreaga lume. Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România s-a alăturat acestui forum internaţional în anul 1991. 

Câteva aspecte din istoricul mişcării consumatoriste

Prima organizaţie a consumatorilor s-a înfiinţat în SUA în 1891, The Consumers’ League  din New York,  care urmărea îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin educare, cercetare şi recomandarea anumitor magazine pentru consumatori. Un rol important în atragerea atenţiei publicului asupra problemelor întâmpinate de consumatorii din Statele Unite l-a jucat romanul Jungla, al lui Upton Sinclair, publicat în 1906 (deşi autorul declara că, atunci când a descris condiţiile mizere din abatoarele oraşului Chicago, a intenţionat să stârnească interesul pentru ideile socialismului, şi nu pentru cele ale consumerismului). Anul 1926 este remarcabil: inginerul Frederick Schlink organizează un „club al consumatorilor“, unde distribuie liste cu produse de bună calitate, precum şi „produse pe care trebuie să le evitaţi, din cauza calităţii lor inferioare,  a preţului lor ne­rezonabil, sau din cauza reclamei înşelătoare“.  În 1928, el publică, împreună cu economistul Stuart Chase, volumul Valoarea banilor tăi, în care se descriu forţele care operează în lumea producţiei de masă, o lume în care „consumatorii rătăcesc [uimiţi] precum Alice

în Ţara Minunilor“. Mulţimea de scrisori trimisă de cititori îl determină pe Schlink să înfiinţeze în 1929 „Consumers Research“, o organizaţie menită să efectueze teste comparative asupra bunurilor de consum, care distribuia rezultatele membrilor săi. Ulterior, câţiva entuziaşti au înfiinţat asociaţia „Consumers Union“, în 1935, care a început să publice revista „Consumer Reports“, în care predomină testele comparative şi consilierea juridică. În prezent, peste 35 milioane de consumatori americani sunt abonaţi sau cum­pără publicaţiile asociaţiei lor.

Dar nici românii nu au rămas mai prejos: în 1919, la Bucureşti, se înfiinţa Liga Consumatorilor, la care au aderat sindicate profesionale şi diverse asociaţii, precum şi un mare număr de cetăţeni. Această organizaţie urmărea protecţia economică şi socială a consumatorilor, reprezentând o reacţie la creşterea preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare. Cu alte cuvinte, era mai degrabă o cooperativă de consum. Dar criza economică din 1929, urmată apoi de cel De-Al Doilea Război Mondial, au dus la dispariţia acestei timpurii iniţiative. Prima asociaţie ce promovează interesele consumatorilor, în sensul modern,  s-a format în februarie 1990, cu numele de „Asociaţia pentru protecţia con­sumatorilor din România“. Peste doi ani se înfiinţa Oficiul (guvernamental) pentru Protecţia Consumatorilor, devenit ulterior Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Organizaţiile de consumatori se extind

Dezvoltarea economică accelerată a ţărilor occidentale după anii 1950, combinată cu libertatea de exprimare a cetăţeanului, au condus la apariţia – într-o nouă formă – a asociaţiilor de consumatori din Europa. Astfel de organizaţii se înfiinţează, între 1950 şi 1960, în Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franţa, sau Germania și evoluează de la activităţi punctuale, cu ca­racter revendicativ, la elaborarea de strategii de amploare, cu ecou atât în rândul parlamentarilor, cât şi al guvernelor. Asociațiile câştigă milioane de aderenţi şi încep să publice reviste cu recomandări privind calitatea produselor, cu teste comparative, cu consiliere juridică sau cu explicaţii privind sistemul de  instituţii.

Mişcarea consumeristă a prins rădăcini şi în ţări precum India, unde prima asociaţie s-a constituit în 1959 şi unde în prezent activează în jur de 400 de astfel de organizaţii. Mișcarea consumatorilor din China cuprinde 2.800 de organizaţii. În Brazilia s-a adoptat un document unic, denumit „Co­dul drepturilor consumatorului“. În America de Sud, un număr de 10 ţări au decis să includă educarea consumatorului în programa şcolară. În Africa, asociaţiile con­­sumatorilor sunt prezente în ţări diverse, precum Egipt, Zimbabwe, Burkina Faso, Africa de Sud şi multe altele. Din 1990, există şi în Federaţia Rusă Uniunea Consumatorilor din Rusia, care grupează 100 de organizaţii, şi Konfop – Confederaţia Inter-republicană a Uniunilor de Consumatori, înfiinţată în 1991.

Politica Uniunii Europene privind protecţia consumatorilor

Prima abordare a necesităţii de a se elabora o politică privind protecţia consumatorilor a fost în anul 1972, cu ocazia primirii de noi membri în alianţă (Marea Britanie, Danemarca, Irlanda).  În această situaţie rolul primordial l-a avut Marea Britanie, care nu a fost dispusă să renunţe la nivelul deja existent de protecţie al consumatorilor asigurat de legislaţia britanică, impulsionând dezvol­tarea unui domeniu până atunci mai slab reprezentat. Abordarea explicită a politicii de protecţie a consumatorilor în cadrul UE a fost iniţiată în 1975, prin adopta­rea unui „Program preliminar al CEE pentru o politică de protecţie şi informare a consumatorilor“. Comisia Europeană a inclus politica privind consumatorii în atri­buţiile unei direcţii special dedicate acesteia. În prezent, de acest domeniu răspunde Věra Jourová, comisar pentru justiţie, consumatori şi egalitatea de gen. Reprezentantul României, dr. ec. Emil Bojin, vicepreședintele Asociației Pro Consumatori, face parte, din 2007, din Grupul consultativ european al consumatorilor, o structură menită să asigure dialogul dintre oficialii Comisiei Europene şi reprezentanţii asociaţiilor de consumatori din fiecare stat membru. Mișcarea consumatoristă din România este reprezentată în Biroul european al uniunilor de consumatori (BEUC), organizaţie de tip „umbrelă“, care asigură promovarea intereselor asociaţiilor de consumatori naţionale pe plan european, mai ales pe lângă Comisie,  de către  Asociația Pro Consumatori (fostă Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România).

Consumism şi protecţia consumatorilor

„Dacă încercăm să definim consumismul, acesta ar fi descris printr-o nestăvilită poftă de a consuma, de a cumpăra fără multă judecată produsul cel mai frumos ambalat, de a utiliza resursele naturale până la secătuire. Acest comportament nu ţine cont decât de satisfacerea nevoilor strict materiale, de instinctele de bază. Produsele, odată ce se strică, sunt aruncate şi înlocuite cu altele noi, iar cele noi trebuie neapărat să fie mai mari decât cele vechi. Nu veţi găsi nimic din astfel de apucături în luările de poziţie ale organizaţiilor de consumatori. Ele se ocupă în principal de restabilirea unor relaţii echilibrate cu agenţii comerciali, dar promovează şi un stil de viaţă raţional“. dr. ec. Emil Bojin, vicepreşedintele Asociației Pro Consumatori

Nu sunt rare ocaziile în care organizaţiile de consumatori fac apel la un consum responsabil, atât faţă de resursele naturale, cât şi faţă de modul cum au fost fabricate produsele. Sigur, apelul lor nu este la fel de sonor ca cel al ecologiştilor, dar aici drumurile noastre se despart – aceştia promovând, printre soluţiile menite să „salveze planeta“, res­trângerea consumului.

Noi credem că, în calitate de organizaţie care pledăm pentru drepturile consumatorilor, limitarea consumului nu face parte din obiectivele noastre, iar adevăratele soluţii pentru mai buna gestionare a resurselor planetare sunt  în cealaltă parte a tranzacţiei comerciale, şi anu­me în mâna producătorilor.

De altfel, creşterea producţiei de petrol, însoţită de prăbuşirea preţului, este un exemplu edificator privind gradul de probabilitate al acestor frământări asupra epuizării resurselor, datând încă din anii 1970, când vestitul Club de la Roma credea că omenirea se află la răscruce.

Finanţare

Când vorbim de finanţarea orga­ni­zaţiilor de consumatori, ne în­tâm­pină numeroase restricţii. În primul rând, nu pot beneficia de uzualele sponsorizări ale marilor firme. Căci, dacă a fi preocupat de soarta mediului înconjurător asi­gură o bună imagine oricărei corporaţii, nu la fel se petrec lucrurile cu interesele consumatorilor; într-adevăr, ce credibilitate ar avea o campanie împotriva organismelor modificate genetic finanţată de companiile care comercializează astfel de produse?! Sau un test comparativ unde X-Cola iese pe locul întâi, test finanţat tocmai de X-Cola? Aşadar, resursele organizaţiilor de consumatori pot proveni de la mem­brii individuali, care fac do­naţii sau plătesc cotizaţii – precum în SUA sau Olanda – sau de la bugetul statului. Este oare aceasta o pretenţie arogantă, sau vedem aici recunoaşterea contribuţiei asociaţiilor de consumatori la bu­nul mers al unei economii de piaţă robuste, unde produsele de slabă calitate sunt eliminate în urma testelor şi reclamaţiilor formulate de consumatori ? Răspunsul îl lăsăm pe seama cititorului, oferindu-i to­tuşi un singur argument: majori­tatea covârşitoare a veniturilor sta­tului provin din taxa pe valoarea adăugată, o taxă recuperată de toţi participanţii de pe lanţul economic, cu excepţia… consumatorilor.  

„Rezistența la antibiotice este o bombă cu ceas. Parlamentul European are puterea de a ajuta la dezamorsarea acesteia prin împiedicarea agricultorilor de a hrăni animalele sănătoase cu antibiotice. Această practică este din ce în ce mai uzitată, prin urmare, este o reală amenințare asupra sănătății publice. Dacă nu facem nimic, ar putea fi prea târziu și leziunile benigne ar putea deveni mortale din nou. Antibioticele trebuie să rămână eficiente pentru a salva viața pacienților care au infecții bacteriene grave. Deputații europeni trebuie să restrângă și, dacă este necesar, să interzică utilizarea medicamentelor în efectivele de animale, astfel încât acestea să poată continua să aibă efectul scontat în cazul tratării oamenilor. Parlamentul ar trebui să sprijine formarea unui baze de date la nivelul UE cu privire la motivul și modul în care sunt utilizate antibioticele. Astăzi știm cât de multe antibiotice sunt vândute în UE, dar aceste cifre spun doar jumătate din poveste. Nu se precizează ce animale primesc antibiotice și în ce doză“. Monique Goyens, directorul general al BEUC.

Aprope zilnic ni se încalcă drepturile

Organizația Mondială a Consumatorilor (OMC) stabilește în fiecare an o temă pentru anul următor, în vederea atragerii atenției autorităților și marilor operatori economici asupra pericolelor la care pot fi expuși consumatorii dacă nu se iau măsuri urgente de stopare a unor practici comerciale nesănătoase. În 2015, Adunarea generală a organizațiilor de consumatori membre in Consumers International, care a avut loc în perioada 18-21 noiembrie în Brazilia, a stabilit că tema pentru 15 martie 2016 să fie „Fără antibiotice în meniul restaurantelor fast-food“. Asociaţiile de consumatori din lumea întreagă lansează, împreună cu organizaţia reprezentativă pe pla n mondial, „Consumers International“, un apel către lumea afacerilor de a se renunţa la folosirea în meniuri a produselor din carnea animalelor crescute în ferme unde se utilizează în mod sistematic antibioticele de uz uman. Folosirea excesivă a antibioticelor în zootehnie și avicultură joacă un rol fundamental în creşterea rezistenţei faţă de acest tratament care a atins un nivel îngrijorător în întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia asupra faptului că,  în lipsa unor măsuri ferme, lumea riscă să se găsească într-o eră post-antibiotice, o eră în care multe medicamente importante vor înceta să mai aibă efect, o eră în care o infecţie banală sau o julitură căpătată la joacă pot duce la grave infecţii sau chiar la deces, însemnând în practică un regres la situaţia din secolele precedente. Aproape jumătate din antibioticele fabricate pe plan mondial sunt utilizate în ferme, în majoritatea cazurilor pentru a stimula luarea în greutate a animalelor sau pentru a se preveni o serie de boli în rândul acestora. Dacă nu se adoptă urgent măsuri legislative în acest domeniu, acest fenomen se va amplifica cu 60% până în anul 2030, adică va creşte de la 63.200 tone în 2010 la 105.600 tone în 2030. Grupurile de consumatori sunt convinse că dacă lanţurile internaţionale de restaurante de tip „fast-food“ , precum McDonald’s, KFC sau Subway, se angajează, conform unui calendar precis, să înceteze a mai folosi carne provenind de la animale care au primit antibiotice de uz uman, de o manieră sistematică, vor aduce o schimbare majoră în lupta pentru reducerea nivelului de rezistenţă la antibiotice a organismului uman.

„Lanţurile internaţionale de res­taurante au ocazia acum să folosească puterea lor în negocierile cu furnizorii pentru a reduce utilizarea antibioticelor în producţia alimentară, dând totodată şi un nepreţuit exemplu altor firme. Ele pot totodată să sensibilizeze populaţia faţă de o problemă care trebuie să fie abordată cu un grad ridicat de urgenţă“, a explicat Amanda Long, director general al organizaţiei Consumers International.

Anul acesta, activităţile campaniei vor include o serie de fotografii din diverse ţări, în care militanţii consumerişti vor apărea în faţa res­taurantelor tip fast-food, purtând pancarte cu apelul FĂRĂ ANTIBIOTICE ÎN MENIU.

În perioada premergătoare zilei de 15 martie, Asociaţia Pro Consumatori (APC), organizaţie  de interes public, apolitică şi non-profit, a marcat Ziua mondială a drepturilor consumatorilor printr-o serie de pichetări ale marilor lanțuri de restaurante tip fast food, luând astfel parte la campania mondială care urmăreşte eliminarea antibioticelor din meniurile servite la res­taurantele din lanţurile deţinute de McDonald’s, KFC, Subway, Pizza Hut şi altele. Totodată, astăzi, Comisia pentru Drepturile omului, culte și minorități din Senatul României și Asociația PRO CONSUMATORI organizează la Palatul Parlamentului, conferința “Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor – Rezistența la antibiotice, de la fermă la consumator“.

„De 26 de ani luptăm pentru apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor! Nu ne-a fost ușor având în vedere faptul că, în toți acești ani, puterea politică nu a sprijinit mișcarea consumeristă, ba dimpotrivă, a căutat să o elimine. O dovadă în acest sens o constituie și ultima ispravă a Legislativului, care ne-a obligat să ne schimbăm denumirea. Astfel, Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România, începând cu 13 martie 2016, se numește Asociația Pro Consumatori. Cei care au deținut pârghiile puterii politice în statul român nu au înțeles rolul unei societăți civile autentice – de apărător al drepturilor și intereselor cetățenilor. Aceștia și-au creat propria societate civilă reprezentată de rubedenii pentru a crea impresia unei democrații participative. Societatea civilă autentică reprezentată de câteva zeci de asociații și fundații este tot timpul hărțuită, fiindu-i blocate inițiativele prin mecanisme oculte. Puterea politică, în continuare, încearcă să ne suprime drepturile și libertățile civice prin tot felul de legi și inițiative legislative. Aprope zilnic ni se încalcă drepturile, atât de către instituții ale statului român, cât și de către marii comercianți. Dintre drepturile cele mai încălcate se află și dreptul de a alege. Ne îndreptăm cu pași repezi spre un stat totalitar! A sosit momentul să strângem rândurile, consumatorii să se alăture organizațiilor autentice și să le sprijine în demersurile lor. Să nu-i lăsăm să ne «șteargă» drepturile constituționale și să  avem doar obligații!“, a cerut conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori.

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă