Anunțul Băncii Naționale a României privind o inflație mai mare decât cea estimată iniâială se traduce prin creșteri de prețuri. Analiștii economici punctează că prognoza BNR de 5.6 % poate fi depășită pentru că deja suntem la pragul de 5%.
Pandemia dă peste cap până și prognozele BNR. Dacă inițial se vorbea despre o inflație de 4.1 % la finele anului, acum a fost avansată cifra de 5.6%. Principalul motiv pentru această creștere sunt scumpirea prețurilor la gaze, energie electrică, carburanți și materie primă, declară guvernatorul Mugur Isărescu. Analiștii economici spun că inflația poate depăși lejer 6%, mai ales că cererea de consum este în creștere.
Prețurile au crescut și până acum de la lună de lună din cauza influenței din piața internațională. ,,Până la sfârșitul anului vor mai exista ceva scumpiri. Este un an agricol bun și de obicei asta ajută în zona produselor alimentare. Marile creșteri la energie au avut deja loc, s-a liberalizat piața și au fost absorbite șocurile astea care au venit din creșterile de prețuri internaționale, pe zona asta nu ar trebui să mai fie o influență puternică. Prețurile la energie influențează costul la transporturi, alimente și celelalte produse. Scumpirea carburanților ține mai puțin de ce se întâmplă la noi, influențele vin din afară. Dacă tot cresc prețurile la benzină și electricitate, va crește și prețul roșiilor din piață, de exemplu. Prețul de la energie se regăsește în produsele finite.”, ne-a declarat analistul economic Aurelian Dochia.
Aceste scumpiri vin pe fondul crizei sanitare, este de părere analistul financiar Adrian Negrescu. ,,Acum plătim factura crizei COVID. O criză fără precedent. Toți furnizorii de servicii s-au trezit cu pierderi, iar prin aceste majorări de prețuri, încearcă să recupereze pierderile. Este un trend internațional, însă noi românii suntem mai afectați din cauza importurilor mari de la bunuri alimentare, energie și cam tot ce consumăm și asta e marea problemă. Se creează un carusel al prețurilor și noi suntem buni de plată. Prețurile au crescut la nivel internațional, pentru că fiecare a încercat să recupereze ce a pierdut în pandemie și să profite de această revenire economică. Sunt foarte mulți români care au strâns bani în pandemie, nu au ieșit din casă.’’, spune Negrescu.
Prețurile cresc proporțional cu cererea de consum, spune analistul Dochia că: ,,În ultimul an a crescut foarte rapid și când crește cererea de consum, cresc și prețurile. Oamenii și-au folosit banii pe care i-au economist în prima parte a anului 2020. Cei de pe litoral nu ar putea să-și majoreze prețurile dacă nu ar exista atâta aflux de turiști. Orice modificare a cererilor influențează și prețurile.”.
Premierul se laudă cu salarii mari
Întrebat despre declarațiile guvernatorului BNR Mugur Isărescu cu privire la inflație, premierul Florin Cîțu a spus că România nu mai este o țară cu salarii mici.
„Este o estimare a BNR. Eu spun că angajații din România au salarii mai mari de 3.000 de euro net. Crește ponderea celor care au salarii mai mari de o mie de euro, ceea ce înseamnă că România nu mai este o țară cu salarii mici. Sunt cifre pe care nu le-am spus eu, am citit și eu presa. Avem cele mai multe salarii mari în euro nete, ceea ce înseamnă că România devine o destinație pentru investiții cu valoare adăugată. Salariul este determinat de piață”, a spus premierul.
Analistul Adrian Negrescu reamintește că în acest moment sunt 2.5 milioane de români care au până în 2000 de lei salariu, 1.6 milioane de pensionari care au pensie minimă. Pe medie, de bine putem vorbi când pui salariu de 2.000 lei cu altul de 9.000 lei, normal că media îți dă undeva în creștere.
Scenariul în care am avea stagnări sau ieftiniri
Având în vedere că prețul petrolului este stabilit la nivel internațional și combustibilii se scumpesc în funcție de cum variază costul barilului de petrol, iar cererea de consum și producție este mare, analiștii spun că sunt șanse puține să avem parte de ieftiniri sau ca prețurile să stagneze. Unul dintre scenarii în care prețurile vor scădea în această toamnă-iarnă este ca varianta Delta să impună din nou restricții în țările europene. În această situație nu va mai exista cerere mare de consum, iar prețurile se vor potoli. Totuși varianta restricțiilor este una dintre cele mai rele pentru că economia va fi blocată, iar șansele de revenire vor întârzia să apară.
