Valentin Ștefan ne-a făcut mai multe declarații într-un interviu realizat într-un oficiu poștal din Capitală. Directorul Poștei a discutat cu mai mulți angajați în prezența noastră despre problemele companiei. Detalii mai jos într-un articol în exclusivitate.
Care sunt principalele probleme în acest moment la Poșta Română?
Poșta nu are șansa de a mai avea proiecte pe termen scurt. Problemele companiei sunt profunde și există rezolvări pe termen lung. Principala problemă este nivelul de salarii: este inacceptabil să ai aproape jumătate din angajați (nr. 10.000) cu salariul minim pe economie. Trebuie luată o decizie la nivelul statului român. Ce vrem să facem cu Poșta: vrem să o transformăm într-o companie care să rezolve o problemă socială de care țara are nevoie sau o transformăm într-o societate comercială care să facă bani pentru statul român? Ne-am pierdut cu toții într-un hățiș democratic prin care nu am putut să trecem. Un obiectiv este schimbarea culturii organizaționale. În Poștă, se mai aplică principiul dacă lucrurile au mers într-un fel zeci de ani și vor merge și la fel de acum înainte. Când au fost probleme la Poștă a intervenit statul și a rezolvat problema. Ce încerc acum este să nu mai avem o organigramă pe o structură din anii 60, ci că depinde doar de noi angajații să punem această companie pe picioare, să nu mai stăm cu mâna întinsă la stat, să nu mai așteptăm comisionul de la pensii, ci să câștigăm contracte de pe piața liberă. Anul trecut am avut o creștere de 20% pe piața de coletărie. Aproape 45% din cifra de afaceri e dată de pensii, 5 % alte tipuri de servicii financiare: tranzacții, mandate.
Ce pierderi are compania în acest moment?
Poșta Română a pierdut zona de scrisori și facturi. Este o problemă de la ANCOM. Ceilalți merg cu un preț foarte jos pentru că nu plătesc taxe și își permit. Știți care e problema cu Poșta Română? Că zeci de ani a fost o companie de muls pentru stat. Noi primim 1,1 comision pe pensii, dar din acesta noi plătim 20-30% să cumpărăm cash, adică o treime se întorc în sistemul bancar pentru a cumpăra cash-ul. Din 40% din salariile pe care le plătim se duc înapoi la stat. Dacă în Cehia se primesc 60 de milioane de euro anual pentru serviciu universal, Poșta Română primește în perioada 2020-2024, suma de 0 euro. Avem aproape 1.000 de imobile pe care le putem folosi ca să creștem veniturile companiei, în clipa de față ne costă mai mult să întreținem aceste clădiri, avem niște clădiri fantastice cum este cazul Timișoarei sau Oradei, Brașov, Târgu Mureș, clădiri cu zeci de mii de mp, unde noi ne ne folosim de acest spațiu. La Oradea, plătim mai bine de 1 milion de lei pe an impozitul. Sunt niște costuri pe care trebuie să le regândim. Fabrica de timbre, partea asta de printing care este o componentă conexă activității noastre principale și care a fost neglijată ani la rând și care ne face să pierdem mai mulți bani decât să ne ajute.
Ce planuri sau măsuri aveți de gând să luați cât mai rapid?
Problema salariilor se va rezolva pe termen lung, adică vorbim de 2 ani cel puțin. Media salarială este de 1.800 de lei în poștă, este nepermis de jos. Pe termen scurt, soluția este să bonusăm, orice plic și activitate care desfășurață să fie cotă parte atât pentru companie, cât și pentru poștași. Primul pas îl facem cu cititul de contoare, cu mandate, cu coletele. Eu sper ca în câteva luni să se simtă lucrul ăsta. Până acum măririle erau pentru toată lumea și pentru cei care munceau și pentru cei care nu munceau și pentru directorime, dar la un director 50 de lei nu înseamnă nimic pentru salariile pe care le au. Mai avem în plan să achiziționăm un xerox de 200 de milioane de lei pentru printări. Trebuie să cumpărăm 10.000 de telefoane, am cumpărat 300 de test care vor merge în Banat.
Mai există salarii nesimțite la Poșta Română?
Structura salariilor la Poștă pornește de la 18.000 lei brut, adică netul 10.000 la care se adaugă alte sporuri. Nu sunt salarii mai mari de acest nivel. De la 1 ianuarie, toate salariile vor crește încât să nu mai avem salarii sub salariu minim. În al doilea rând încercăm să găsim un echilibru creșterea veniturilor și performanțele economice ale companiei. Miza este cei care muncesc să primească mai mult, iar cei care nu muncesc la fel de bine eventual să-și caute în altă parte. Oamenii nu numai că trebuie să muncească pe bani puțini, dar trebuie să respecte procedurile stabilite la nivel central.
De ce credeți că românii sunt nemulțumiți de serviciile Poștei Române?
Problema Poștei nu este la oficiul de cartier, ci este la central care nu depune eforturile necesare ca să ușureze munca factorilor poștali. Este o entitate extrem de birocratică. Vă dau un singur exemplu: normele noastre interne la Poștă nu permit poștașului să lase coletul dacă nu verifică buletinul, dacă nu obține semnătură de la destinatar, dacă nu completează un formular cu datele din cartea de identitate. Pentru orice companie sănătoasă este mult mai eficient să-ți asumi lucrurile când lași un colet fără birocrație decât să te asiguri că nu ai niciun risc, dar să treci prin tot acest calvar de a legitima și a înregistra documentele.
Se mai fac angajări la Poștă sau este prea mult personal?
Poșta are nevoie de oameni. Noi vrem să angajăm. Avem 5.500 de locații. În clipa de față avem 23.800 de angajați pe perioadă nedeterminată, dar lucrurile acestea oscilează. Avem o problemă nu în oficiile poștale cu suprapopularea, ci cu administrația centrală din București. Acolo este un nivel foarte mare de angajați, deși suntem oameni buni care muncesc în mare parte compania nu are nevoie de ei. Nu îmi doresc să scap de angajații din central, ci acel surplus de personal să meargă în oficiile poștale. Avem o nevoie acută de angajați în Ilfov în special, dar chiar și aici în oficiile din București avem nevoie de angajați. Șansele de transfer sunt aproape de 0. Este un lucru de statut, au impresia că e un nivel mai jos dacă lucrează în oficiul poștal. În general nu e problemă cu angajații în vârstă care sunt în companie de 30 de ani. De obicei, aceia chiar vor să plece, să se pensioneze sunt la sfârșit de carieră, nu-i mai interesează. Plus că fiind vorba de contractul colectiv de muncă, Poșta Română e chiar generoasă când vine vorba de salarii compensatorii, vorbim de până la 30 de salarii compensatorii. Nu se pune problema să nu existe un stimul pentru cei care vor să plece din sistem, doar că atâta timp cât nu există o presiune și o admnistrație centrală dinamică care să se modeleze în funcție de nevoile pieței, știți cum e: ,,ziua trece, leafa merge!”
Florin-Valentin Ștefan – CV
07.2021- prezent, director al Poștei Române
07.2020 – 06.2021, director general adj. Al Poștei Române
08.2017- 10.2019, coordonator anti-fraudă, Morgan Stanley, Washington D.C
01.2017- 07.2019, partener Rise Consortium, Washington D.C
10.2013- 06.2015, investigator Kroll Compliance, Washington D.C
Florin-Valentin Ștefan – CV
08-2021, Secretar General Adjunct al PNL
2011, stagiar Națiunile Unite, New York
2004-2008, licență istorie, Universitatea București
2008-2009, limba rusă, Universitatea de stat, Sankt Petersburg
2011-2013, master studii ruse, Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill
