În prim-plan sunt creşterile de pensii care urmează. Valoarea actuală a punctului de pensie se păstrează în primele opt luni ale anului 2019, urmând să se majoreze din septembrie. Mai sunt trei luni. Măsura se regăsește în celebra OUG 114/2018.
Documentul acesta stabilește că din septembrie valoarea punctului de pensie se va majora cu 15%, la 1.265 de lei. În prezent, valoarea punctului de pensie este de 1.100 de lei. Pensiile ce se acordă în prezent, care nu sunt supuse recalculării, își vor păstra valoarea. Din această dilemă nu vom ieşi.
Partea cu adevărat dramatică pentru bugetul de stat începe de la 1 ianuarie 2020. 1.775 de lei ar urma să fie punctul de pensie de la această dată. Impactul va fi în acest an de 8,4 miliarde de lei, iar în anul 2022 (pentru că creşterile de pensii sunt programate să continue) va ajunge la 81 de miliarde de lei.
Ce spune despre aceasta acum FMI? Pe scurt: Legea pensiilor duce la împovărarea generației tinere. Mai detaliat, „creșterea pe baza consumului a rămas puternică, sporind veniturile populației către cele din Europa avansată”, explică instituţia Bretton-Woods.
1.775 de lei ar urma să fie punctul de pensie de la 1 ianuarie 2020
S-au adâncit dezechilibrele macroeconomice. Astfel, „deficitul fiscal și de cont curent s-au adâncit și presiunea inflaționistă a crescut din nou. Dacă policitile nu își schimbă cursul, progresul pe calea convergenței ar putea suferi un pas înapoi, ce ar putea afecta veniturile persoanelor sărace și ale pensionarilor. Este nevoie de un mix de politici echilibrate”, a afirmat reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, Alejandro Hajdenberg.
În pericol, sustenabilitatea finanţelor publice
Ce spune Comisia Europeană, în Recomandările specifice semestriale? „Noua lege a pensiilor, adoptată de Parlament în decembrie 2018, este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice”, arată CE.
Executivul european atrage atenţia că „punctul de pensie, adică principalul parametru utilizat pentru indexarea pensiilor, urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 și cu 40% în septembrie 2020”, aşa cum am arătat deja.
Legea pensiilor ar urma să modifice o serie de parametri utilizați la calcularea pensiilor. În special, detaliază FMI, se preconizează că valoarea punctului de pensie va crește, deoarece factorul de indexare utilizat la calcularea pensiilor existente nu ar mai urma creșterea prețurilor, ci ar fi raportat permanent la creșterile salariilor și ale prețurilor.
În plus, perioada de cotizare utilizată la calcularea unei pensii va fi scurtată, ceea ce va duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile noi. Pe de altă parte, eliminarea indicelui de corecție la pensiile noi (care stabilea o legătură parțială între prima pensie și salariu) va atenua creșterea globală a
cheltuielilor cu pensiile, cauzată de ceilalți parametri.
Anumite probleme structurale care afectează adecvarea pensiilor rămân nesoluționate. Vârsta medie efectivă de pensionare este apropiată de media UE, dar nu este aceeași pentru femei și bărbați. „Acest lucru, cuplat cu o perioadă de contribuție mai scurtă în cazul femeilor, duce la un decalaj de pensii considerabil între bărbați și femei”, atrage atenţia FMI.
Cod roşu de pensii mărite cu 40%
Partea cea mai gravă este cea cu creşterea de 40% a pensiilor de la 1 ianuarie 2020. Despre aceasta, preşedintele Consiliului Fiscal (CF), Ionuţ Dumitru, atrăgea atenţia României libere încă de la începutul anului trecut.
„Zilele acestea, discutăm despe o nouă lege a pensiilor, care, la prima vedere, are un impact bugetar enorm. Se spune că punctul de pensie va creşte cu 70% în trei ani, ceea ce e sfârşitul oricărei discuţii. 70% în trei ani este mult, mult prea mult”, spunea Dumitru.
Astfel, anvelopa pensiilor la cât ar ajunge?, îl întreba Rl pe preşedintele CF. „Nu am un calcul, dar e aritmetică elementară”, răspundea acesta, apoi detalia: „70% creştere de punct de pensie în trei ani nu am avut niciodată, cu atât mai mult într-un moment în care economia încetineşte. Creşte cu peste 3%, probabil, anul acesta. Estimarea noastră este 3,5%. Nu poţi să ai o creştere atât de rapidă a cheltuielilor sociale, pentru că povara aceasta pune o presiune foarte mare pe buget”.
Ce recomandă aşadar Comisia Europeană: guvernul „să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de-al doilea pilon”.
Comisia Europeană: „Noua lege a pensiilor, adoptată de Parlament în decembrie 2018, este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice”
Aşadar, explicitat, ar suna cam astfel: „Sistemul de pensii de stat oricum e o schemă Ponzi, la care baza de finanţare s-a îngustat, pentru că aveţi tot mai mulţi pensionari, ca şi noi, occidentalii. Măcar, nu mai măriţi şi voi potul, pe de o parte, iar pe de altă parte noi am rezolvat problema mizând pe acumulare, prin fonduri private de pensii. Faceţi şi voi la fel”.
Salariile bugetare, următoarea mare problemă
A doua mare problemă pe care o va avea România sunt salariile bugetare, care au crescut mult, apropiindu-se de valorile celor din lumea occidentală.
„În orice economie, singura creștere a veniturilor vine din productivitate. Dacă salariile continuă să crească peste productivitate, în final cineva va plăti pentru asta”, atrag atenţia reprezentanţii FMI.
Mai apoi, „mergând înainte, salariile minime ar trebui stabilite printr-un mecanism transparent și obiectiv care să reflecte îmbunătățirile în productivitate”, subliniază Fondul Monetar Internaţional.
„Creşterea economică se vede în buzunarul românilor. Datele oficiale arată că în luna februarie câştigul salarial a crescut cu 17,9%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 2.933 de lei”, spunea premierul Viorica Dăncilă, într-o şedinţă de guvern din aprilie.
„Sunt date care dovedesc eficienţa măsurilor luate de Guvern pentru creşterea veniturilor populaţiei. Suntem pe drumul cel bun şi trebuie să continuăm punerea în aplicare a programului de guvernare”, a continuat Dăncilă.
Conform Statisticii, câştigul salarial mediu nominal net a crescut în luna februarie cu 17,9%, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la 2.933 de lei. În februarie 2018 fusese de 2.487 de lei. Mai exact, este vorba despre o creştere de 446 de lei, observa Ziare.com.
Această majorare este însă practic anulată de scumpiri. În februarie 2019, anualizat, produsele alimentare s-au scumpit cu 4,46%, cele nealimentare cu 3,74%, iar serviciile cu 3,08%.
Colateral, observă Comisia Europeană, „salariul minim este în continuare stabilit în mod nesistematic, fără a se baza pe un mecanism obiectiv. Creșterile consecutive de-a lungul anilor au dus la situația în care o treime din angajați câștigau salariul minim în 2017, cu aproape [de] patru ori mai mulți decât în
2011”.
Ca să înţelegem mai clar la ce se referă CE, să analizăm puţin evoluţia ordinului de mărime al salariului minim brut pe economie. De la denominarea din anul 2005, când salariul minim brut pe economie era 310 de lei, am intrat în UE, la 1 ianuarie 2007, cu un salariu minim de 390 de lei. La 1 ianuarie 2012, acesta ajunsese la 700 de lei.
La începutul anului 2015, ajunsese la 975 de lei, la 1 mai 2016 a ajuns la 1.250 de lei, la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, iar la 1 ianuarie 2018 la 1.900 de lei. De la începutul acestui an, a sărit din nou la 2080 de lei şi 2.350 de lei (pentru studii superioare). Aşadar, în 12 ani, de când e stat membru UE, România şi-a triplat salariul minim brut. E cam mult.
