Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

UE interzice dublul standard la alimente

Comisia Europeană a decis interzicerea dublului standard la alimente şi produse nealimentare în întreg blocul comunitar, după numeroase reclamaţii şi presiuni făcute de ţările din centrul şi estul Europei.

Share

Marilena Dan 0 comentarii

Actualizat: 16.04.2018 - 08:56

Giganţii din industria alimentară, cosmetică sau chimică nu vor mai putea vinde mărfuri cu aceeaşi denumire şi ambalaj, dar cu diferite standarde de calitate, în vestul şi estul Europei. Comisia Europeană (CE) a anunţat că va interzice dublul standard la alimente şi bunuri de larg consum, utilizat de marile corporaţii occidentale de ani buni. Această practică revoltătoare a împărţit europenii în consumatori de mâna întâi şi de mâna a doua.

Pentru a se asigura că standardul unic de calitate va fi respectat, CE va impune amenzi în cuantum de 4% din cifra de afaceri anuală a companiilor care vor încălca interdicţia. Mai mult, guvernele statelor afectate de acest tip de înşelătorie vor avea libertatea să majoreze nivelul amenzilor peste acest procent. Numai că lucrurile nu vor putea fi rezolvate peste noapte.

Metodologia, gata în luna mai

Comisarul pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie, Vera Jourová, a declarat: “Vom face un pas înainte în lupta împotriva calităţii duale a alimentelor. Am amendat directiva practicilor comerciale înşelătoare pentru a arăta negru pe alb că în UE este interzisă calitatea duală a alimentelor. Aceasta va da autorităţilor naţionale instrumentul pe care l-au cerut pentru a se pune capăt acestor practici.

Aşa cum a spus preşedintele Juncker în septembrie anul trecut, nu pot exista cetăţeni de mâna a doua în UE”. Potrivit Euractiv.com, Vera Jourová a precizat că metodologia de testare va fi finalizată luna viitoare. Statele membre vor decide cum o vor utiliza, o variantă în discuţie fiind aceea ca organizaţiile consumatorilor să fie împuternicite să o implementeze. Se aşteaptă ca noua metodologie să fie testată în a doua jumătate a anului. Jourová a precizat că, după alimente, centrele de testare vor primi metodologii şi pentru verificarea calităţii detergenţilor.

Scepticism în România

Reprezentanţii producătorilor români de alimente privesc cu multă reţinere deciziile forurilor europene şi spun că e cale lungă până când măsurile vor fi puse efectiv în practică. ”Deocamdată e doar o discuţie. Nu trebuie să ne amăgim. Ca să poţi împiedica acest tip de practici trebuie să existe mai întâi o legislaţie comunitară foarte bună, care să fie adaptată de fiecare ţară membră. Apoi, este obligatoriu ca fiecare stat să dispună de laboratoare de testare, astfel încât să se poată verifica reţeta oricărui produs vândut pe piaţa respectivă şi să o compare cu reţeta originală. E un drum foarte lung”, a declarat pentru RL preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSLI), Dragoş Frumosu. El a subliniat că marile corporaţii au o puternică influenţă la vârful UE, astfel că vor beneficia de protecţie în continuare.

“Îmi asum responsabilitatea de a afirma că multinaţionalele din UE, foarte puternice financiar, dictează la Bruxelles. Vor trece ani până când aceste propuneri vor fi aplicate, ani în care multinaţionalele vor face în continuare profituri uriaşe vânzându-ne produse de calitate inferioară”, a spus Frumosu. În opinia sa, UE va ajunge la un compromis de tipul celui făcut cu firmele de telefonie mobilă:

“Până când aceste practici vor fi cu adevărat interzise, comerţul românesc va dispărea. Puţinele magazine locale vor fi desfiinţate, iar pe piaţă vor rămâne doar supermarketurile străine. Trebuie să avem în vedere că până şi magazinele de la sate şi comune se aprovizionează tot de la aceşti retaileri străini. Nu e vina lor. Românii nu au înţeles cât de important este să se asocieze şi să creeze lanţuri de afaceri, pornind de la producţie până la comercializare”.

Influenţă la cele mai înalte niveluri

“Să fie clar: Franţa, Belgia, Italia ş.a.m.d., de unde provin marile corporaţii din industria alimentară, nu au nici un interes să le amendeze. Aceste companii sunt contributori importanţi la bugetele statelor de provenienţă. În schimb, în România nu plătesc mai nimic la stat. Producătorii autohtoni le achită o mulţime de taxe pentru a fi acceptaţi în supermarketuri, bani care nu se regăsesc în profiturile retailerilor pentru că aceştia le trec drept cheltuieli de marketing. La finalul anului fiscal, declară un profit de 2-3% în România, la care plătesc taxe”, spune preşedintele FSLI. El aminteşte că influenţa marilor corporaţii multinaţionale este extrem de puternică în România: “Cum anunţă cineva nişte măsuri, imediat apare un domn ambasador care ne aminteşte că vrem să intrăm în spaţiul Schengen, iar fără unanimitatea statelor UE nu se poate“.

Producătorii români, abandonaţi de autorităţi

Dragoş Frumoşu afirmă că producătorii autohtoni nu au nici un fel de protecţie, fiind abandonaţi de toate instituţiile statului: „Când era ministru al Agriculturii, Dacian Cioloş a semnat un protocol cu hipermarketurile în care acestea se obligau să respecte termenele de plată şi să desfiinţeze unele taxe abuzive impuse producătorilor autohtoni, precum cea de deschidere a unui nou magazin. În fapt, nu s-a întâmplat nimic. Taxa aceasta există în continuare, sub altă denumire. În prezent, există la fel de multe taxe ca şi înainte. Acestea cresc preţurile produselor cu până la 30% de la poarta fabricii până la raft. Dacă refuză să plătească, producătorii sunt delistaţi”.

Dragoş Frumosu critică dur Consiliul Concurenţei, care, în opinia sa, nu reprezintă interesele autohtone în această problemă: “Le-am solicitat în numeroase rânduri să verifice dacă taxele pe care producătorii români sunt obligaţi să le plătească marilor magazine sunt identice cu cele plătite de producătorii din ţările lor de origine. Nu am primit nici un răspuns. Această instituţie nu funcționează pentru România“.

Consiliul Concurenţei: Investigaţie în curs

În replică, reprezentanţii Consiliului Concurenţei ne-au declarat că instituţia a derulat o primă investigaţie în domeniu, pentru perioada 2005-2009, soldată, în 2015, cu amenzi în valoare de circa 35 milioane de euro. Sancţiunile au fost aplicate unui număr de 25 de companii din sectorul comercializării produselor alimentare, dintre care 4 retaileri (Mega Image, Metro, Real, Selgros) şi 21 de furnizori ai acestora, pentru înţelegeri privind preţurile de revânzare şi comportamentul în cadrul promoţiilor. Nu se ştie, însă, câte companii au plătit efectiv.

“În prezent, se află în curs o altă investigaţie care vizează posibila încălcare a regulilor de concurenţă naţionale şi comunitare de alte lanţuri de retail din România, respectiv Auchan, Carrefour, Cora, Kaufland şi furnizori ai acestora. În cadrul investigaţiei declanşate, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate, documentele ridicate aflându-se în analiză, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei”, ne-au declarat reprezentanţii instituţiei.  

Comentarii

loading...