Alimentele au început să se scumpească în valuri de la începutul anului, unele majorări de preț devansând calculele analiștilor, care prognozau acest avans pentru luna martie. Devalorizarea leului în raport cu euro a scumpit deja produsele de import, al căror preț în rafturile supermarketurilor a crescut sensibil față de luna decembrie. Și pentru că tarifele la utilități au crescut în plină iarnă, vor urma, din martie, scumpiri la carne și preparate din carne, precum și la unele lactate de producție autohtonă.
Majorările de salarii din sistemul bugetar se “topesc” în inflație. Consumatorii trebuie să-și reajusteze cheltuielile în condițiile în care prețurile la alimente au început să urce vertiginos. Motive sunt multe, dar nu “încălzesc” pe nimeni.
Există o singură certitudine după tot haosul creat de așa-zisa “revoluție fiscală”: prețurile au crescut și vor continua să crească, iar majorările de salarii și pensii vor fi absorbite în acest tăvălug al inflației. “Prețurile la combustibili au crescut cu 25% în ultimele luni, iar din ianuarie tarifele la gaze s-au majorat cu aproape 10%, la energia electrică cu până la 13%, iar la energia termică – cu peste 2%. În plus, transportatorii au reclamat încă de acum două săptămâni că prețul rovinietei a crescut foarte mult, cu până la 85%. Toate acestea au un impact undeva între 5 și 7% la tarifele pe kilometru, iar toate mărfurile se transportă”, ne-a declarat Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSLI).
Un nou val de creșteri, din martie
Scumpirile vor continua în ritm alert în perioada următoare, în condițiile în care leul a ajuns la cel mai jos nivel față de euro din 2012. Primele alimente ale căror prețuri vor suporta modificări sunt carnea și preparatele din porc, care, în proporție de 70%, provin din import (Spania, Ungaria, Polonia, Danemarca și Germania). Acestea vor fi urmate de carnea de vită, întrucât România produce foarte puțină vită de carne.
Vor urma scumpiri și la unele produsele lactate, având în vedere că între 20 și 25% din laptele utilizat pentru procesare vine tot din afara țării, deci se plătește în euro. Această situație nu este cauzată de faptul că piața autohtonă nu ar putea oferi suficientă materie primă pentru procesatorii de lactate, ci pentru că aceștia preferă să aducă lapte din import, pretextând că este mai ieftin.
Iar dacă ținem cont de faptul că piața românească a lactatelor este dominată de doi giganți străini care fac legea, e limpede că importurile de lapte nu pot fi stăvilite. ”Aceste multinaționale susțin că laptele de import este mai ieftin, ceea ce este fals. Prețul de achiziție pentru laptele produs în România este între 1 și 1,2 lei/litru, în timp ce prețul la raft pentru aceeași cantitate este, în medie, 5 lei. Ca să nu mai vorbim că dintr-un litru de lapte brut, care are peste 3% grăsime, se obțin, pe lângă un litru de lapte cu 1,5% grăsime, unt și smântână”, spune Dragoș Frumosu.
El atrage atenția asupra faptului că prețul de 5 lei/litru de lapte din supermarketuri include o multitudine de taxe impuse de retaileri, care determină o creștere cu până la 30% a prețului față de poarta fabricii. Producătorii români, nefiind organizați în asociații care să le confere o putere mai mare de negociere, nu au nici un cuvânt de spus în fața retailerilor. Ei știu că în cazul în care nu se conformează vor fi delistați, riscând falimentul. Potrivit lui Dragoș Frumosu, Consiliul Concurenței este singura instituție care s-ar putea implica în această speță, verificând dacă acele contracte semnate de producătorii români cu retailerii, care conțin toate taxele cerute de aceștia, sunt identice cu cele ale furnizorilor străini prezenți în supermarketuri.
Criza untului, un fals
Așa-zisa criză a untului, pornită din Anglia și Franța în urmă cu șase luni, a lovit și România, tot din cauza dominației companiilor străine, a mai spus Dragoș Frumosu. El consideră că giganții care fac jocurile pe piața europeană și, implicit, pe cea românească au decis să scadă producția de unt, astfel că prețul a explodat în scurtă vreme. În prezent, deși nici o piață europeană nu se confruntă cu vreo criză a laptelui, prețul untului a rămas foarte ridicat și nu există nici o șansă să mai scadă.
Liderul FSLI spune că în actuala situație de piață singura șansă pentru producătorii români ar fi aceea ca ei să se asocieze și să acceseze fonduri europene, cu care să creeze unități de procesare a laptelui, precum și o rețea de magazine. “Cu certitudine, consumatorul român ar prefera aceste produse celor din import”, crede Frumosu. El a dat exemplul procesatorilor de carne din Harghita și Covasna, care au creat lanțuri de “magazine secuiești” în aceste județe, pe care le-au extins cu succes în multe orașe din țară, inclusiv în Capitală.
Adaosul comercial atârnă greu
Situația de pe piața laptelui este identică și la ouă, România achiziționând 20% din ouăle de consum din import, în condițiile în care piața autohtonă ar putea acoperi complet cererea. Însă, nimeni nu poate dicta unui lanț de supermarketuri de unde să-și contracteze marfa.
În opinia lui Dragoș Frumosu, magazinele ar trebui obligate să menționeze pe eticheta fiecărui produs adaosul comercial pe care îl practică la fiecare produs. Astfel, consumatorul ar fi în cunoștință de cauză cu privire la costul real și ar putea alege să cumpere din magazinele care nu umflă prețurile exagerat. “O astfel de obligație, creată printr-o lege, nu ar îngrădi piața liberă. Însă, întrucât nu există nici o reglementare în acest sens, s-a ajuns ca multe produse românești să aibă prețuri mult mai mari decât cele de import”, spune Dragoș
Frumosu.
nflație de 4,3 în ianuarie
Inflaţia anuală a urcat la 4,3% în ianuarie, de la 3,3% în decembrie 2017, acesta fiind cel mai mare nivel din luna iulie 2013, când s-a situat la 4,41%. Pentru anul trecut, rata anuală a inflaţiei a fost de 3,3%. Banca Națională a României a prognozat o inflație de 3,9% în trimestrul I și de 5% în trimestrul II din acest an.
