Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România exportă energie după cum bate vântul

Balanța schimburilor transfrontaliere cu energie este favorabilă României doar dacă bate vântul, sau ocazional dacă este soare. Este un fapt certificat de datele disponibile în timp real de Transelectrica.

Serban Buscu 0 comentarii

Actualizat: 22.05.2018 - 17:01

Datele companiei Transelectrica arată clar că țara noastră este net exportatoare de curent numai atunci când curba producției de energie eoliană (de culoare verde – n.r.) este sus. În rest, dacă nu prea bate vântul, România trece pe import. Analizând diagrama atașată, se poate vedea cum, matematic, inflexiunea parabolei care arată producția de energie eoliană se face aproximativ cu același tip de inflexiune, dar de sens invers, a soldului(culoare roz) care indică dacă balanța schimburilor  de energie este pozitivă sau negativă.

Astfel, se poate vedea cum cel mai mare nivel al exportului net de electricitate, în acest an, a fost în 14 februarie ora 12.11. În exact același moment, producția de energie eoliană era de 2.422 de MW, una dintre cele mai mari din acest an. Sunt 2.800 MW instalați în fermele eoliene din România, ceea ce înseamnă că aproape toate moriștile de vânt se învârteau la data și ora menționate.

 

Mare parte din exporturi, energie eoliană

Faptul că momentele de maximum de export coincid cu maximum de producție eoliană arată că mare parte din exporturile firmelor românești reprezintă energie eoliană, ocazional fotovoltaică, dar fotovoltaicul este mai puțin reprezentat. Există și o explicație: energia provenită din surse regenerabile este cea mai ieftină din România. Prin urmare, și competitivă la export.

De la 1 ianuarie 2015, piaţa de energie din România este conectată cu pieţele similare din Ungaria, Cehia şi Slovacia. Acest lucru înseamnă că energia produsă în oricare dintre aceste ţări este tranzacţionată liber pe o piaţă unică. Mai înseamnă că, potrivit legii economice, energia ieftină migrează către piaţa mai scumpă. Astfel se explică faptul că energia ieftină eoliană produsă în România pleacă cu sutele de MW orari către pieţele vecine, unde este plătită mai bine, alimentând consumatorii din Ungaria, Cehia şi Slovacia. Este ieftină pentru că este subvenţionată de toţi consumatorii de curent din România prin sistemul certificatelor verzi, contribuţie care este evidenţiată distinct şi în factură. Prin lege, fiecare MWh produs în centralele eoliene şi solare este preluat automat în sistem şi primeşte subvenţie. MWh eolian primeşte jumătate de certificat verde, iar cel solar trei certificate.

Un certificat verde costă 28 de euro, deci administratorului parcului eolian îi intră din start în buzunare 14 euro pentru fiecare MWh produs, iar „fotovoltaicului“ 81 de euro. Pe lângă aceste sume, investitorii din domeniu mai primesc bani şi la vânzarea propriu-zisă a energiei pe piaţă.

Din datele pe care le furnizează OPCOM, operatorul bursei de energie românești, în primele patru luni ale acestui an, numai pe relația Ungaria (principala poartă de export), pe unde se face accesul și către Cehia și Slovacia, am exportat 492.000  MWh, produsă, cel mai probabil, exclusiv în parcurile eoliene și/sau fotovoltaice. Presupunând că toată ar fi energie eoliană, subvenționată mai puțin ca cea fotovoltaică, și tot ar însemna că 241.000 de euro – subvenție achitată de consumatorii români - au plecat la export.

În primele patru luni, din Ungaria am și importat circa 420.000 de euro, acest lucru însemnând un surplus comercial de 70.000 de MWh. Dacă luăm în calcul și prețul mediu ianuarie-aprilie pe piața spot, de asemenea comunicat de OPCOM, care este de circa 160 de lei/MWh, putem calcula suma pe care administratorii parcurilor eoliene sau fotovoltaice au încasat-o (exclusiv subvenția) numai pe relația Ungaria: 10,2 milioane lei - 2,2 milioane de euro, care reprezintă, în mare parte, profit.

 

Numai traderii exportă

Dacă firmele care administrează parcuri eoliene şi fotovoltaice produc cea mai ieftină energie, de exportul ei se ocupă traderii, atât locali, cât şi zonali. Aceștia au birouri în mai toate ţările din regiune şi tranzacţionează permanent cantităţi mari de energie. Marii producători de energie, care pot fi competitivi la export, precum Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, nu au voie, prin lege, să vândă în mod direct energia produsă la export. De altfel, aceasta este o mare nemulţumire a lor, pentru că îi privează de sume consistente, care altfel intră doar în buzunarul traderilor.

România are instalaţi circa 5.000 de MW în centrale eoliene şi solare, la o capacitate totală de producţie, care include şi termocentrale vechi, cu o tehnologie depăşită, ce sunt pornite doar ocazional, de 20.000 de MW.

În ultimii trei ani, România a fost net exportatoare de energie, cu o cantitate anuală de circa 5-6 TW, în mare parte energie ieftină, eoliană şi fotovoltaică. În primul trimestru al acestui an, potrivit datelor de la Statistică, exporturile au scăzut cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Ţara noastră are un mix echilibrat de energie. O treime din producţie este hidro, o treime termo, restul fiind energie nucleară şi energie verde. Populaţia consumă anual circa 11 TWh.   

Comentarii

loading...