Există riscul ca scăderea consumului şi a disponibilităţii resurselor să nu fie temporară şi să aibă impact structural major.
”De la apariţia acestei crize, cele mai multe companii s-au angajat că vor face eforturi pentru păstrarea locurilor de muncă, aşa cum se observă inclusiv din concluziile acestui studiu.
După ce activitatea economică a încetinit, în general au optat pentru variante de reducere a cheltuielilor care să nu afecteze angajaţii, de exemplu amânarea unor investiţii sau ajustarea costurilor operaţionale.
Dacă relansarea economică va fi rapidă, efectul negativ va fi mult atenuat, implicit asupra angajaţilor. Scenariile optimiste vorbesc de o contracţie economică în formă de V, adică o cădere bruscă pe termen scurt şi o recuperare rapidă.
Însă există riscul ca scăderea consumului şi a disponibilităţii resurselor să nu fie temporară şi să aibă impact structural major. În orice caz, toate prognozele arată că anul acesta se va încheia cu o recesiune şi că revenirea se va face treptat din a doua parte a anului.
Prin urmare, companiile iau în calcul toate scenariile, având ca prioritate menţinerea locurilor de muncă şi redarea încrederii în economie pe termen mediu”, declară Ionuţ Simion, country managing partner, PwC România, conform News.ro.
Potrivit Barometrului de HR realizat de PwC România în luna mai şi publicat miercuri, două treimi (65%) dintre companiile respondente nu au fost nevoite să aplice măsuri invazive de reducere a costurilor cu angajaţii în cele două luni de stare de urgenţă.
Companiile care au luat decizii de scădere a costurilor au adoptat un mix de măsuri pe care le-au aplicat diferit angajaţilor în funcţie de poziţiile ocupate, fiind vizat, în general, personalul operaţional din structurile a căror activitate a fost afectată de starea de urgenţă.
Astfel, 11% au aplicat şomajul tehnic cu ajutor de la bugetul de stat, dar fără compensarea diferenţei, în timp ce 15% au utilizat şomajul tehnic cu acoperirea diferenţei de salariu. 17% au redus timpul de lucru cu acordul părţilor sau au acordat concedii fără plată, iar 4% au făcut concedieri.
„În ceea ce priveşte salariile, sondajul arată că jumătate din respondenţi au aplicat creşterile salariale pentru 2020 înainte de declararea stării de urgenţă. Creşterea medie a fost de 5,77%, în linie cu prognozele anunţate în 2019.
Aproape 30% au spus că nu vor creşte salariile în acest an, iar 15% au modificat politica de creşteri salariale, aplicându-le doar poziţiilor critice. Pachetele de beneficii au rămas la fel în cazul a 80% dintre respondenţi”, arată studiul PwC România.
De asemenea, majoritatea (65%) nu intenţionează să modifice sistemul de plăţi variabile.
Mai puţin de un sfert dintre companiile chestionate (22%) au revenit la locurile de muncă din 18 mai, în timp ce aproape jumătate nu au decis încă data de revenire.
În acest context, 80% intenţionează să îmbine munca de acasă cu cea de la birou şi după încheierea stării de urgenţă (15 mai), o mare parte ţinând cont de opţiunile angajaţilor.
”Până la apariţia pandemiei, pentru cei care lucrau în birouri, sănătatea la locul de muncă nu a fost o problemă, dar va deveni de acum înainte. Toate prognozele arată că ne putem aştepta la valuri de carantină sau absenteism.
De aceea multe companii îşi regândesc politicile de sănătate şi securitate în muncă, prin reorganizarea spaţiului, achiziţia de echipamente de protecţie pentru angajaţi şi implementarea muncii de acasă acolo unde se poate. Succesul muncii la distanţă va fi determinat de oportunităţile pe care le creează companiile pentru ca angajaţii să interacţioneze, să înveţe şi să facă parte dintr-o comunitate.
Această perioadă de lockdown a scos la iveală un decalaj de competenţe digitale, iar investiţiile în upskilling vor fi esenţiale”, a spus Oana Munteanu, senior manager people & organization PwC România.
În privinţa activităţilor de HR, 37% dintre respondenţi spun că vor păstra neschimbate politicile de recrutare şi onboarding, iar 30% că le-au amânat până la ridicarea stării de alertă.
De asemenea, 33% au amânat programele de training şi dezvoltare, iar acelaşi procent a schimbat procesele şi instrumentele, în special, în direcţia digitalizării acestora.
