Proiectul exploatării de aur care urma să se deschidă în localitatea Certej (județul Hunedoara) a fost blocat printr-o decizie definitîvă emisă de Curtea de Apel Cluj, au anunțat activiștii ecologiști din România.
“Curtea de Apel Cluj a menținut soluția dată de Tribunalul Cluj privind anularea planului de urbanism zonal (PUZ) pentru întregul proiect minier. Decizia este definitivă!”, subliniază un comunicat difuzat de organizația de mediu Mining Watch România.
“Decizia invalidează toate actele obținute de Deva Gold din 2010 până în prezent în baza acestui PUZ: de la acordul de mediu, la autorizații de construire. Practic, proiectul dezastruos pentru mediu este blocat pe termen indefinit”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonator de programe în cadrul rețelei Mining Watch România.
Proiectul de la Certej a început să se contureze în urmă cu câțiva ani, pe măsură ce compania Eldorado Gold a obținut șapte perimetre miniere în Munții Metaliferi, cu intenția de a dezvolta în zonă o imensă exploatare de suprafață cu cianuri.
Activiștii ecologiști avertizează că, dacă acest plan ar fi reușit, “exploatarea și distrugerea ar fi duble față de ce ar fi însemnat controversatul proiect Roșia Montană”.
Planul de Urbanism Zonal (PUZ) aferent proiectului minier Certej fusese aprobat de către Consiliul Local Certeju de Sus prin HCL 11/2010. Instanța de fond a constatat însă că “emitentul a încălcat grav și procedurile de consultare cu publicul, precum și procedurile de consultare cu alte autorități competente să emită avize de specialitate, cum ar avizul de gospodărire a apelor”.
Proiectul minier Certej din comuna Certeju de Sus fusese lansat de Eldorado Gold (ELD), aceasta fiind o companie canadiană de aur ce intenționa să deschidă aici o mină de suprafață cu cianuri.
Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80 la sută din acțiuni) și compania Minvest Deva (circa 20 la sută), aceasta din urmă aparținând statului român.
Proiectul de la Certej a iscat o controversă puternică, atât în România cât și pe plan internațional. Unul dintre elementele sensibile se referă la iazurile de decantare, care urmau să aibă baraje de 169 de metri și de 70 de metri înălţime și care reprezentau un motiv suplimentar de îngrijorare, întrucât erau amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej.
Mining Watch România este reţeaua de monitorizare a proiectelor miniere fondată de activiști ai campaniei Salvați Roșia Montană, care susțin și interesele locuitorilor din zona Certej. Activiștii ecologiști au avertizat în repetate rânduri, inclusiv prin mesaje adresate Ministerului Mediului, că suprafața proiectului de la Certej, totalizând 456,2 hectare, este acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale, precum și asupra faptului că o mare parte a proiectului minier este localizată în interiorul unui sit “Natura 2000” din Munții Metaliferi.
În ciuda acestor avertismente, proiectul minier cu cianuri de la Certej a primit un acord de mediu, în anul 2012, revizuit în anul 2013. La acel moment, premier era Victor Ponta, iar ministru al Mediului era Rovana Plumb.
Interesul guvernanților pentru extragerea aurului din România, indiferent de riscurile la adresa mediului, s-a manifestat și pe timpul premierului Cioloș. Pe timpul cât era în funcția de premier, Dacian Cioloș și-a exprimat, indirect, acordul pentru asemenea inițiative, care ar fi urmat să afecteze atât zona Roșia Montana, cât și zona Certej: “Încercăm să găsim modalitatea prin care acolo unde se poate face exploatare minieră respectând legislația, Legea minelor și celelalte legi ale țării, să putem să le facem. Să nu se excludă una pe alta, dar respectând legile în primul rând și respectând resursele pe care le avem acolo”, susținea Dacian Cioloș.
