Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Primarul Galațiului, cercetat penal pentru nepăsarea față de oraș

Zeci de blocuri se tasează, carosabilul se surpă frecvent, iar Faleza „alunecă“ în Dunăre, din cauză că edilii ignoră avertizările specialiștilor cu privire la efectele pânzei freatice asupra stratului de loess pe care e construit orașul.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 26.06.2019 - 21:51

În sud-estul țării, în județele Galați, Brăila, Constanța, Tulcea, Călărași și Ialomița, există reguli speciale pentru construirea clădirilor de-oarece în aceste zone există o pondere mare a solurilor care se tasează la contactul cu apa provenită din precipi-tații. Numite de specialiști „pământuri sensibile la umezire“ (PSU), sunt bazate pe loess, alcătuit în mare parte dintr-un nisip fin și un praf argilos, transportate de vânt sau din aluviuni. Construcțiile ridicate pe astfel de terenuri se tasează și riscă să se dezmembreze dacă apa se infiltrează la fundații și pentru asigurarea stabilității lor trebuie respectate normele ce previn infiltrările. „Sunt șase județe care au pământurile astea, care facilitează tasarea clădirilor dacă apa ajunge la fundații. De 60 de ani există reguli pentru construcțiile ridicate pe aceste terenuri. Sunt obligați și proprietarii, pe terenurile lor, dar și societățile edilitare, operatorul de Apă Canal, ADP-ul, să facă ce trebuie pentru ca apa din ploi și zăpezi să nu ajungă la fundații. Operatorul Apă Canal trebuie să ne păzească în subsol, unde sunt conductele de apă și canalizările și trebuie eliminate scurge-rile din conducte, iar ADP-ul trebuie să ne păzească la nivelul terenului, să asigure sistematizarea terenurilor de pe domeniul public astfel încât apele provenite din precipitații să nu ajungă la fundațiile clădirilor ci, prin rigole, să ajungă în canalizarea orașului“, ne-a declarat hidrologul Romeo Cândea, reprezentant al Asociației ecologiste EcoGal din Galați.

 

Galați, orașul „șvaițer“

O situație din ce în ce mai gravă se înregistrează la Galați, deoarece 90% din suprafața orașului este pe un strat de loess cu grosimi de la 8 la 25 de metri. Riscurile cele mai mari sunt în cartierul Țiglina 1, în care nivelul pânzei freatice e foarte ridicat, până la 90 cm de la suprafața terenului. În acest cartier sunt 37 de blocuri care au fost construite în anii ´60, fără subsoluri tehnice. Pe măsură ce conductele cedează, infiltrațiile accelerează tasarea. În 2005, blocul C20 s-a „rupt“ și a fost evacuat și conso-lidat. Complexul comercial „Francezi“ a ajuns o ruină tot din cauza tasării. În 2018, la blocurile B8 și R2 din car-tierul Mazepa s-a accentuat tasarea din cauza unei pungi de apă formate sub blocul B8. Din ce în ce mai des se surpă și carosabilul străzilor. Pe Faleza Dunării s-au produs cinci surpări ale carosabilului, gropi adânci de 10 metri. În această primăvară s-au produs două mari surpări ale carosabilului, pe strada Navelor și pe strada Brăilei. Situația cea mai gravă e pe Faleza Dunării, unde taluzul de aproape 4 km, cu înălțimea de până la 50 - 60 de metri e -afectat de creșterea nivelului pânzei freatice și de blocurile cu 10 etaje construite în zona de protecție a taluzului. -Există riscul ca întreaga faleză, cu blocuri cu sute de apar-tamente să se prăbușească în Dunăre.

Reguli făcute pentru a fi ignorate

Deși există norme, edilii nu le dau importanță. În urmă cu 18 ani, Consiliul Municipal Galați a adoptat Hotărârea nr. 259/14.08.2001, prin care era aprobat „studiul de oportunitate privind stabilizarea și reducerea nivelului pânzei apei freatice și combaterea fenomenului de tasare a clădirilor pe teritoriul municipiului Galați“. Trei ani mai târziu, prin hotărârea Consiliului Municipal Galați nr. 21/05.02.2004, Normativul P7/2000, care stabilește reguli precise pentru construcțiile ridicate pe terenuri sensibile la infiltrațiile apei a fost aprobat ca normă ce trebuie respectată la toate construcțiile ridicate în oraș. Specialiștii au stabilit încă din 2001 măsuri precise pentru reducerea nivelului pânzei freatice, între care înlocuirea conductelor ruginite, dar deși operatorul Apă Canal SA are profituri de 11-12 milioane lei, conductele vechi nu au fost înlocuite decât în cazurile în care s-au produs surpări.

Peste 400 de scări de bloc fără racorduri la -canalizare

Dovada cea mai evidentă a nepăsării edililor este anunțul făcut recent de Apă Canal SA, potrivit căruia sute de blocuri din Galați nu au racorduri la canalizare, apele menajere scurgându-se în subsoluri: „În urma verificărilor efectuate la blocurile din municipiul Galați, s-au constatat deficiențe majore în ceea ce privește funcționarea instalațiilor interioare de canalizare la un număr de 130 asociații de proprietari, respectiv la 412 blocuri/scări. În cazul acestora, racordurile de preluare apă menajeră fie lipsesc (403 blocuri/scări), fie sunt rupte sau deteriorate (9 blocuri/scări), deversarea apelor uzate menajere făcându-se direct în subsolurile blocurilor și pe radierul tunelelor tehnice aferente blocurilor sau domeniului public“, se spune în comunicatul Apă Canal SA.

Primarul Galațiului s-a ales cu un dosar penal

Actualul primar al Galațiului, Ionuț Pucheanu, este cercetat penal pentru abuz în serviciu întrucât Primăria Galați a refuzat sistematic să pună în practică Hotărârile Consiliului Municipal nr. 259/14.08.2001 și nr. 21/05.02.2004 care prevăd măsuri de reducere a nivelului pânzei freatice, această indiferență ducând la distrugerea multor clădiri din oraș. În plângerea depusă la Parchetul Judecătoriei Galați de Asociația EcoGal împotriva primarului Pucheanu și a șefului Direcției Infrastructură și Lucrări Publice a primăriei, Cristian Capeţis, se spune că cei doi au permis, prin neintervenție, distrugerea caselor și locuințelor în urma creșterii nivelului apei subterane. Sunt date ca exemple cele 400 de scări de bloc fără racorduri de canalizare și zeci de clădiri distruse, blocurile C 20 și E4 din cartierul Ţiglina 1, blocurile B8 şi B7 din cartierul Mazepa, Şcoala 5 şi blocul K1 din cartierul Micro 17. „Acuz pe primarul Ionuţ Pucheanu şi pe directorul tehnic din Primărie pentru distrugerea proprietăților noastre (apartamente şi case) prin încălcarea Normativului NP 125/2008 şi a Legii 10/1995 de către SC Apă Canal, SC Gospodărire Urbană şi cele 130 de asociaţii de proprietari care au pierderi de apă în subsol“, se spune în plângerea penală a lui Romeo Cândea, de la Asociația Ecogal. Parchetul Judecătoriei Galați a confirmat că a fost constituit dosarul penal nr. 2.359/P/2019, care a fost transmis la Poliţia Municipiului Galaţi, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de Art. 297 CP, de abuz în serviciu.

Pământurile sensibile la infiltrații, pe 17% din -teritoriul României

Primele norme pentru construcțiile ridicate pe terenuri înscrise în categoria „PSU“ datează din anii ´60. În 2000, ministrul Lucrărilor Publice, Nicolae Noica a aprobat „Normativul privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire“, unde sunt prevăzute măsuri care să excludă posibilitatea ca apa din ploi să pătrundă la fundația unui imobil. În 2010, a apărut NP 125-2010 „Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire - PSU“. Conform acestui normativ, „PSU“ sunt pământuri macroporice nesaturate, care „la contactul cu apa suferă modificări bruște și ireversibile ale structurii interne, reflectate prin tasări suplimentare cu caracter de prăbușire (colaps)“ putând genera „degradări ale construcțiilor fundate pe acestea și fenomene de pierdere a stabilității“. Sunt prevăzute măsuri speciale pentru „menținerea siguranței construcțiilor“. Solurile sensibile la umezire ocupă mari suprafețe în România, constituind circa 17% din teritoriul țării. Astfel de soluri sunt întâlnite în Câmpia Română, Dobrogea, Podișul Moldovei și local în Banat. Cea mai mare pondere a unor astfel de soluri este în județele Galați, Brăila, Constanța, Tulcea, Călărași și Ialomița. 

 

Comentarii