În cazul pandemiei de Covid-19 cheltuielile firmelor de transport au fost influenţate de modificarea câtorva indicatori principali, printre care numărul de camioane care au stat pe dreapta, numărul de kilometri parcurşi de vehicule, procentul de kilometri cu încărcătura din totalul kilometrilor, redistribuirea costurilor în costul/km şi costul suplimentar adus de măsurile sanitare aplicate. Iar schimbările din ultima vreme au făcut că, per ansamblu, cheltuielile/km să crească din cauza pandemiei, în paralel, de multe ori, cu scăderea tarifelor, fie din cauza ieftinirii uşoare a carburantului, fie din cauza cererii mult mai mici decât capacitatea de transport.
Deşi clienţii nu au respectat rulajul promis transportatorilor, şi în funcţie de care se stabileşte tariful, au cerut, totuşi, aplicarea clauzei de combustibil, chiar dacă preţul la motorina nu a scăzut decât pentru câteva săptămâni.
La început de an Grupul BCVO avea 115 camioane, dintre care 30 nu au mai avut de lucru în martie, când a debutat pandemia, după care lor li s-au alăturat alte 5, folosite pentru clienţi din automotive şi industria grea, care şi-au încetat activitatea.
Contractele pentru industria alimentară au mers, desigur, înainte, ca şi cele din industria mică, iar de la jumătatea lui mai au reapărut timid comenzile din industria grea. Şi industria auto a început să-şi revină, „am început să primesc comenzi şi am speranţe că spre final de iunie să lucreze toate camioanele care acum sunt pe dreapta.
Clienţii au reluat producţia în mai, aşa cum au anunţat, dar la un nivel mai scăzut decât estimau – dacă se aşteptau, de exemplu, pe baza informaţiilor pe care le aveau iniţial, să redeschidă la 60% din capacitate, au ajuns doar la 30%, dar sperau ca în iunie să ajungă la 60%. Iar acest lucru este valabil şi pentru cei doi producători auto din România“, declară Cristian Codarean, directorul BCVO Logistics SRL.
