Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Nori negri la orizontul afacerilor cu pesticide

Viitorul nu sună bine pentru giganţii mondiali producători de pesticide sau aditivi pentru industria alimentară, în spaţiul Uniunii Europene.

Share

Marilena Dan 0 comentarii

Actualizat: 26.04.2018 - 10:04

Suspiciunile tot mai mari cu privire la impactul devastator pe care l-ar putea avea substanţele chimice folosite în agricultură şi industria alimentară asupra sănătăţii obligă Comisia Europeană (CE) să facă primul pas pentru aflarea adevărului. CE cere sprijinul statelor membre pentru a putea răspunde la întrebările cele mai frecvente: au pesticidele efecte cancerigene? Dar aditivii alimentari şi hrana modificată genetic?

Astfel, în urma presiunilor publice uriaşe din ultimii ani, CE a decis să solicite statelor membre să îi acorde noi prerogative în ceea ce priveşte studiile ştiinţifice privind siguranţa alimentelor. Comisia speră, astfel, să tempereze îngrijorările referitoare la faptul că industria influenţează prea mult
această problemă de sănătate publică.

Proiectul trebuie aprobat de ţările membre şi de Parlamentul European. Ulterior, Bruxelles-ul va primi noi prerogative în ceea ce priveşte reevaluarea ştiinţifică a studiilor şi finanţarea unor studii proprii pentru produsele incriminate. Aceasta va permite CE să-şi asume, în viitor, aprobarea utilizării de aditivi alimentari, pesticide şi fabricarea de alimente modificate genetic.

 

Victorie a activiştilor

 

Propunerea CE survine plângerilor vehemente exprimate anul trecut de cei care lucrează la elaborarea legislaţiei europene, precum şi de activişti, precizează Euractiv.com. Aceştia au reclamat faptul că studiile care evaluează legătura dintre cancer şi ierbicidul care ucide buruienile – glifosat – sunt ţinute secret. Ei acuză Monsanto – cel mai mare producător mondial de glifosat – că ascunde o parte din lucrările de cercetare în acest sens, fapt negat cu vehemenţă de concernul american.

„Nu mai trebuie spus că responsabilitatea demonstraţiei că un produs este sigur continuă să rămână în sarcina industriei. Dar, în cazuri controversate, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) va fi capabilă, de acum înainte, să-şi comande propriile studii finanţate din bugetul UE”, a declarat vicepreşedintele CE, Frans Timmermans.

Dacă noile reguli vor fi adoptate de UE, toate companiile vor fi afectate, inclusiv giganţi precum Bayer (Germania) şi Syngenta (Elveţia). Aceştia vor trebui să obţină aprobare pentru o largă gamă de produse, incluzând alimentele obţinute din organisme modificate genetic, aditivi alimentari, enzime alimentare şi pesticide. În plus, odată cu noul sistem, CE va cere Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) să-şi facă propriile studii ştiinţifice dacă vor apărea “circumstanţe excepţionale”. Proiectul, apărut în cadrul procesului de revizuire a legii europene a alimentelor, nu precizează, însă, ce anume va conta drept „circumstanţă excepţională“.

Totodată, companiile vor fi obligate să posteze pe site-ul EFSA date cu privire la studiile efectuate, astfel încât cercetătorii să le poată evalua independent.

Luna trecută, un mare număr de companii agrochimice au promis că vor da publicităţii documente inedite referitoare la sigu-
ranţa utilizării pesticidelor pe care le produc. Criticii şi-au exprimat, însă, scepticismul în privinţa transparenţei acestor promisiuni. Ei spun că firmele vor putea totuşi să ascundă unele detalii esenţiale, punându-le pe seama secretului corporativ. Această opţiune este, de asemenea, posibilă în cadrul noii propuneri a Comisiei, deşi companiile „vor trebui să furnizeze justificări verificabile pentru pretinsele clauze de confidenţialitate”, a mai adăugat executivul UE într-o notă.

 

Industria, pusă la colţ

 

Decizia CE nu i-a mulţumit, însă, pe activişti, care susţin că firmele nu ar trebui să aibă vreun rol indiferent cine va fi împuternicit să efectueze studiile privind siguranţa produselor pe care le fabrică. “Publicarea rezultatelor testelor în sprijinul aprobării folosirii pesticidelor este o cerinţă minimală. Dar CE nu face decât să vopsească crăpăturile. Producătorilor de pesticide nu ar trebui să li se permită să controleze testele făcute asupra produselor lor. De regulă, aceasta trebuie să fie sarcina UE”, a spus Mark Breddy, unul din purtătorii de cuvânt ai sucursalei
Greenpeace din Bruxelles.

 

Standarde internaţionale

 

Planul CE va da Bruxelles-ului noi prerogative în a se asigura că laboratoarele care fac studiile ştiinţifice se supun standardelor internaţionale. În ultimii ani, scepticismul public care înconjoară independenţa studiilor ştiinţifice aflate în spatele substanţelor chimice – în special pesticidele şi alimentele modificate genetic – a pus presiune pe ţările UE pentru a nu aproba unele produse destinate pieţei comune, chiar dacă studiile arată că acestea sunt sigure.

CE a fost pusă într-o poziţie ingrată când a trebuit să decidă dacă va aproba culturi modificate genetic, în pofida blamului public. În noiem-
brie 2017, CE a încercat să obţină suficientă susţinere pentru a reînnoi licenţa pentru glifosat, cel mai utilizat ierbicid din lume, datorită unei dramatice răzgândiri a Berlinului, al cărui ministru al Mediului la acea vreme, Barbara Hendricks, a afirmat cu mânie că a fost tras pe sfoară de ministrul Agriculturii, pe atunci Christian Schmidt.

Frans Timmermans a apărat decizia CE de a păstra aproape companiile implicate în cercetările menite să determine siguranţa produselor lor. „Multe dintre aceste studii sunt complet lipsite de controverse. Dacă putem lăsa povara financiară pe cei care vor avea profit de pe urma lor, şi nu pe umerii plătitorilor de taxe, atunci este bine”, a spus el. „Dar, dacă apare o controversă, atunci EFSA poate interveni.” 

 

DECIZIE

 

Lista substanţelor cancerigene, extinsă

Comisia Europeană a propus, în această lună, includerea a încă cinci substanţe pe lista celor 21 de substanţe cancerigene deja reglementate sau propuse pentru limitarea expunerii la acestea. Propunerea vizează protecţia a peste un milion de lucrători din UE împotriva cancerului şi a altor probleme de sănătate legate de locul de muncă. Totodată, vor fi prevenite peste 22.000 de cazuri de boli profesionale, conform estimărilor CE. 

Comisia propune introducerea în Directiva privind agenţii cancerigeni şi mutageni a unor noi valori-limită de expunere pentru cinci substanţe chimice. Aceste valori-limită reprezintă concentraţia maximă a prezenţei unui agent chimic cancerigen în aerul de la locul de muncă. Au fost selectaţi următorii cinci agenţi cancerigeni cu mare relevanţă pentru protecţia lucrătorilor: cadmiul şi compuşii săi anorganici; beriliul şi compuşii săi anorganici; acidul arsenic şi sărurile acestuia; formaldehida şi metilen-bis-2-clor-anilina (MOCA), arată un comunicat al CE, citat de Agerpres.

Primii trei agenţi cancerigeni enumeraţi mai sus sunt utilizaţi pe scară largă în sectoare precum producţia şi rafinarea cadmiului, fabricarea de baterii nichel-cadmiu, bordajul mecanic, topirea zincului şi a cuprului, turnătorii, fabricarea sticlei, laboratoare, produse electronice, produse chimice, construcţii, sănătate, materiale plastice şi reciclare.

Potrivit datelor disponibile, cancerul este prima cauză de mortalitate profesională. 52% din decesele profesionale anuale sunt provocate de cancer. Prin comparaţie, 24% din decesele anuale sunt provocate de bolile circulatorii şi 2% de vătămări.

Comentarii

loading...