850 de oameni de afaceri români, 350 de companii naționale, 50 de ambasade, din toată lumea, prezențe la vârf (ambasadori, însărcinați cu afaceri, consilieri economici), 12 paneluri B2B și unul dedicat digitalizării companiilor, zeci de speakeri care știu din experiența de CEO ce se întâmplă, la zi, în lumea afacerilor interne și externe, dispuși să spună și altora secretele business-ului lor reușit, douăzile de discuții, cam acesta este inventarul primei ediții a International Business Forum.
Și lansarea reușită a Programului de Internaționalizare a companiilor românești și a platformei „Business Romania“. Plus o expoziție, noutate absolută, de servicii și produse la care a putut participa orice firmă românească dornică să-și prezinte ofertele, să identifice noi oportunități și să capete curaj de extindere în afara granițelor țării. Și, culmea, ideea, organizarea și aducerea atâtor profesioniști, ambasadori, experți în același loc, toate acestea, sunt un „produs“ made în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Concluzia? Se poate!
– Domnule ministru, care au fost obiectivele organizării IBF (International Business Forum)? Cu ce s-a diferențiat forumul de afaceri, organizat de ministerul pe care îl conduceți, de forumurile de afaceri organizate de mediul privat? Care a fost noutatea?
– Ideea a fost clară de la început: România are nevoie să conteze în economia lumii, ori asta înseamnă că trebuie să depășim stadiul actual, de țarăpreponderent consumatoare, să intrăm într-o nouă etapă, una în care produsele noastre să fie apreciate, prezente și cumpărate peste tot în lume. Diferența o constituie faptul căam adus ambasadele la discuții, căam pus totul la dispoziția participanților, fără a le consuma resurse, și am generat soluțiiîn care este implicat statul. Avem avantajul creșterii PIB-ului, accelerat în ultimul an, într-un ritm-record în Uniunea Europeană, și asta ne obligă să facem lucruri concrete pentru a ajuta business-ul românesc să pătrundă pe noi piețe pentru că există potențial. Iar aceste premise ne duc la obiectivul strategic pe termen scurt pe care l-am definit, fară echivoc, ca fiind echilibrarea balanței comerciale pentru a elimina vulnerabilitățile economice. Noutatea-argument este Raportul Institutului Național de Statistică, din luna august, care a adus prima veste pozitivă în acest sens, după 1989, și anume că ritmul de creștere a exporturilor în primul semestru al anului a fost superior ritmului de creștere a importurilor, 10% fațăde 9,7%. Această tendință trebuie consolidată și asta se poate face prin sprijin acordat firmelor exportatoare, dar și de a încuraja mai multe companii românești să se bazeze pe export pentru că, din păcate, statisticile ne arată, prea puține firme de la noi sunt orientate spre comerțul exterior. Dacă am exporta mai mult decât am importa nu am mai avea deficit comercial, iar dacăreușim să păstrăm aceastătendințăvom micșora acest deficit încă de anul acesta. Nu există o rețetă ideală, dar este evident că România are potențial pentru a-și crește exporturile, însă cu atenția necesară pentru a evita riscul unei dependențe exagerate față de o anumită piață sau față de anumite grupe de produse.
Export versus import în România
În 2017, România a înregistrat o valoare a exporturilor de 41% din PIB. Este relevantă, în acest sens, o comparație cu alte state din regiune, date fiind punctele comune și stadiul de dezvoltare relativ similar: 66% în Bulgaria, 51% în Croația, 79% în Cehia, 78% în Estonia, 90% în Ungaria, 60% în Letonia, 81% în Lituania, 53% în Polonia, 53% în Serbia, 96% în Slovacia sau 82% în Slovenia. (sursa: S&P Global Ratings)
Uniunea Europeană este principalul partener comercial şi investiţional al României, această zonă reprezentând 76% din schimburile comerciale şi aproximativ 90% din investiţiile străine atrase de ţara noastră. Dintre primele 10 destinaţii ale exporturilor româneşti, 9 sunt state membre UE, însumând 62% din totalul exporturilor. Pe de altă parte, dintre primele 10 ţări furnizoare pentru România, 7 sunt state membre UE, reprezentând 55% din totalul importurilor..jpg)
În acelaşi timp, zona UE generează 75% din deficitul comercial al României, respectiv aproape 10 miliarde euro (dintre primele 10 ţări cu care avem deficit, 6 sunt membre UE), iar excedent se înregistrează numai cu 8 dintre cele 27 destate membre UE, în sumă totală de 1,35 miliarde euro.Marea Britanie se află în fruntea clasamentului în ceea ce priveşte excedentul, cu un surplus de 873,3 milioane euro în 2017, dar acesta este în scădere de la 953,3 milioane euro în 2016 – şi ca efect al procesului Brexit.
Dintre ţările necomunitare, între primii 10 generatori de deficit se înscriu China, Federaţia Rusă, Kazakhstan şi Turcia, iar în ceea ce priveşte excedentul, se remarcă relaţiile cu Maroc, Republica Moldova, Algeria, Egipt, Arabia Saudită, Liban şi Emiratele Arabe Unite.
– Și cum ar putea face asta? Care sunt soluțiile, căile, prin care firmele românești să „atace“ piețele internaționale?
– Întâi ar trebui să decidă cu ce produse pot să pătrundă pe piețele externe pentru căe vorba de anumite criterii de îndeplinit. Apoi, invit antreprenorii să profite de Programul de promovare a exporturilor, care finanțează prezența la târgurile și expozițiile internaționale, sub brand de țară. Bugetul pentru acest an a crescut la 55 de milioane de lei, față de 25 de milioane alocate ințial și, conform statisticilor care nu mint, 1 euro cheltuit în acest program are ca efect direct exporturi între 10 și 100 de euro pentru companiile românești, în funcție de domeniul de activitate. Avem și acest program lansat azi, Programul de Internaționalizare a companiilor românești ce le permite să participe la expoziții și târguri, în nume propriu, cu stand propriu. Mai au, tot de azi, de partea lor și platforma „Business Romania“. Obiectivul platformei este să devină principalul loc de dezvoltare a mediului de afaceri românesc, de informare privind variantele de finanțare și de legislație, dar și de promovare a proiectelor de tip greenfield și brownfield‒ proiecte ce pot fi dezvoltate în parteneriat public-privat alături de autorități publice locale. Toate aceste programe și platforma vor fi susținute și de ambasadele României. Am retransmis obligativitatea sprijinului pe care consilierii economici trebuie să îl acorde firmelor românești atunci când acestea sunt prezente în statele respective. Această sarcină este inclusă în mandatul lor și trebuie respectată. Pentru că dorim schimbarea paradigmei, relației stat-antreprenori, vrem să o transformăm într-un parteneriat real și aici nu este doar efortul Ministerului pe care îl conduc, dorința antreprenorilor, ci și obiectivul întregului Guvern al României, pentru că economia pe creștere ajută țara să se dezvolte și implicit populația să aibă o calitate mai bună a vieții.
– Și ce au spus oamenii de afaceri români? Mai ales că ei se plâng, destul de des, de cum își duc business-ul mai departe din cauza lipsei unui sprijin al statului. Nu s-au plâns că puneți căruța înaintea cailor? Că, în loc să-i sprijiniți mai mult intern, le cereți să se extindă în alte țări?
– Deloc. Când am demarat discuțiile au fost extrem de plăcut surprinși de dimensiunea și de consistența ideii. Toți știu că banii veniți din export sunt vitali și expresie a valorii companiei. Apoi, după cele două zile (30-31 august), toți au spus că speră că nu va fi singura ediție și că va deveni o tradiție. Mi-au mai spus că este nevoie și de alte tipuri de programe de sprijin care să îi ajute să exporte produse și servicii. Mai ales au cerut sprijin în expertiza în domeniul comerțului exterior pentru că România duce lipsă de asemenea specialiști, iar IMM-urile nu-și pot permite să aibă angajați permanenți asemenea specialiști din străinătate. Așa că suntem dispuși, până la formarea de specialiști, să ajutăm noi cu acest gen de expertiză care presupune cunoștințe tehnice aplicate. Pe viitor această lipsă va dispărea pentru că, la propunerea noastră, Academia de Studii Economice lansează un program de masterat în comerț exterior. Împreună cu oamenii de afaceri români am căzut de acord că este nevoie de o conferință anuală a tuturor exportatorilor români și vom vedea cum va deveni această dorințărealitate. Așa cum a devenit și „Săptamâna diplomației comerciale“, unde am aratat că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat lucrează pentru oamenii de afaceri români, că vrem reducerea birocrației și a fiscalității, că specialiștii noștri au nume și chip, sunt tangibili și la dispoziția business-man-ilor noștri. Sunt convins că, în scurt timp, și mediul de afaceri intern va mulțumi oamenii de afaceri, iar sprijinul acordat celor care exportă va fi cuantificat în aprecierile pozitive ale acestora față de acest minister aflat la dispoziția lor de la primul om până la ultimul.
– Un argument al International Business Forum a fost că a adus în fața antreprenorilor români 50 de ambasade, care prin trimișii lor de cel mai înalt rang, i-au îndemnat pe oamenii de afaceri români să încerce „marea cu degetul“ și să exporte în țările lor. A fost greu să aduceți atâția oaspeți străini la IBF? Au fost atrași de ideea de a deschide porțile țărilor lor pentru firmele românești?
– Toți au apreciat inițiativa pentru că este prima dată când Guvernul României inițiază un astfel de forum de susținere a capitalului autohton pe terțe piețe și de creștere a apetitului pentru export. Ambasadele, prin specialiștii lor, au prezentat, în paneluri oportunitățile de investiții și afaceri din zonele respective, condițiile. Am fost surprins că străinii s-au declarat convinși de calitatea produselor românești. Pentru ei concurența nu este o problemă, ci o condiție a creșterii calității. O investiție străină în țara lor este ca o plusvaloare adăugată țării respective pentru că aduce noutate și perspective din alte părți și, astfel, devine nu doar o afacere, devine un schimb de experiențăcare ajută pe toată lumea să progreseze. Dovada, că lumea crede în noi și are nevoie de noi, am primit-o din partea Marii Britanii care dorește un parteneriat la cel mai înalt nivel pentru organizarea de Forumuri economice româno-britanice constant și nu doaro dată, de două ori pe an. Tocmai de aceea am și profitat de ocazie și le-am solicitat sprijinul, tuturor celor prezenți, pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică,pentru că primirea în această organizație are ca efect pozitiv consolidarea prestanței statutului de tară, implicit a ratingului de țară. Le-am spus, celor implicați, și de faptul că păstrarea, nejustificată, a României în afara spațiului Schengen înseamnă timp irosit și bani pierduți de către toată lumea. La fel cum vizele obligatorii pentru oamenii de afaceri români care vor să intre pe piațadin SUA reprezintă o barieră la capitolul competitivitate.
Hans Klemm, încântat de IBF
„Vreau să-l felicit pe ministrul Oprea pentru ideea organizării acestei conferințe. Acesta este primul Guvern care, în timpul celor 3 ani de mandat ai mei ca ambasador al SUA în România, s-a gândit să organizeze un eveniment de încurajare a liderilor comunității de afaceri din România să se gândească la investiții în străinătate. Eu cred că acesta este atât un semn al maturității companiilor românești, cât și un semn al forței economiei românești.“
Ambasadorul SUA, la București, Hans Klemm declarație dată pentru Mediafax, joi 30 august 2018
– Să revenim la oamenii de afaceri români. Există exporturi românești semnificative? Pentru că, după 1989, România a cam încetat să mai producă, să mai vândă pe piețe externe, reușind să „dispară“ chiar și de pe piețele tradiționale consacrate, din timpul comunismului, unde eram foarte apreciați și preferați în dauna statelor occidentale. Mai avem acces la aceste piețe?
– Oportunitatea de a ne întoarce pe piețele tradiționale există. În Europa de Est, Africa, Orientul Mijlociu suntem încă priviți și considerați producători de calitate. Acestă imagine pozitivă se datorează calității ridicate a produselor livrate cu ani în urmă. Avem, însă, nevoie și de interesul coagulat al mediului privat, pentru a acționa împreună pe aceste spații, pentru că Guvernul are mecanismele de colaborare pentru a redeschide dialogul cu acești parteneri. Pe lângă aceste posibile noi piețe trebuie să consolidăm și accesul pe piețele UE, al cărei potențial investițional și de absorbție pentru mărfurile românești trebuie valorificat în continuare la maximum. Cât privește exportul actual,el este mai mult o promisiune. Avem câteva reușite majore, dar balanța export-import ne arată clar că avem loc de mai bine. De aceea trebuie să ne axăm pentru a inversa acest raport,pentru că România este azi stabilă, are un mediu de afaceri dezvoltat și dispune de potențial pentru a pătrunde pe piețe externe cu produsele sale. Noi,ca minister,trebuie să-i ajutăm pe producătorii români să ajungă în situația de a demonstra calitatea produselor lor. Consilierii economici (de pe lângă ambasadele României) au, ca prioritate zero în acțiunile pe care le inițiază, obiectivul contracarării deficitului balanței comerciale a României cu țara de reședință. Noi, toți, trebuie să promovăm produsele românești peste tot în lume și să le sprijinim să devină cunoscute pe toate piețele. Am semnat, în acest sens, acorduri economice cu UE, Coreea de Sud, Canada, Japonia și în curând cu Singapoare. Aceste acorduri trebuie valorificate pentru că oportunitățile sunt imense, românii produc lucruri de calitate și asta trebuie să afle toată lumea.
Ultimele „lovituri“românești în lume
• SUA:Grupul Alexandrion a primit avizul de a deschide o distilerie la New York. Valoarea investiției: 100 de milioane de euro.
• Maroc: Mebant Perla și Aleseco fac producție de piese și componente auto. Valoarea investiției:
10, respectiv 5 milioane de euro.
• Marea Britanie: Modpack System și-a deschis punct de lucru. Domeniul de activitate:servicii de logistică complexă și transport de obiecte mari.
• Republica Moldova: TransGaz și Banca Transilvania au pătruns pe piața respectivă prin achiziții de companii.
– Și-a atins IBF-ul obiectivele? Cum veți evalua rezultatele? Care vor fi efectele?
– Sunt convins. Succesul la nivel de prezență de vârf, seriozitatea discuțiilor, schimburile de informații generate între participanți, în cele două zile, programele lansate și cerința oamenilor de afaceri cămai vor așa ceva, măcar o datăpe an, aratăcănu ne-am strâns degeaba la Palatul Parlamentului. Oricum, toți participanții au completat un chestionar care va fi evaluat în scurt timp și așa vom afla exact ce le-a plăcut, ce le-a displăcut, ce a lipsit, cum considerăformatul IBF, contentul și ce-și doresc la ediția viitoare. Iar consecința acestui chestionar va fi pe placul oamenilor de afaceri români: vom face calibrarea politicilor publice pentru susținerea exporturilor și investitorilor în funcție de solicitările acestora. Pentru că nu trebuie să ratăm momentul favorabil de a crește exporturile, de a arăta lumii că suntem o țară care produce calitate și nu doar o țară consumeristă. România are potențial economic și e păcat să nu fie valorificat. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat va face tot ce este posibil să-i spijinepe oamenii de afaceri atât pe plan intern, cât și în plan extern, pentru a-și dezvolta, extinde firmele, pentru a face cât mai mult profit, iar dacă ei reușesc să exporte mai mult decât importăm ca țară ne atingem și noi obiectivul de a nu mai avea deficit comercial.
Obiectivele MMACA
1. Consolidarea exporturilor pe piețele tradiționale;
2. Contracararea deficitului comercial;
3. Identificarea de noi piețe – ținta extracomunitare
4. Eficientizarea activității de promovare a exportului și de atragere a investițiilor străine.
