Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Minerii, Romgaz și Petrom se pot alătura „fericiților“ care nu plătesc ecotaxe

Minerii din Oltenia și Valea Jiului, dar și Romgaz și Petrom ar putea fi exceptați de la plata certificatelor verzi pentru producerea de energie, alăturându-se astfel marilor fabrici energofage, care beneficiază deja, de trei ani, de această facilitate.

Share

Sorin Bolojanu 0 comentarii

Actualizat: 25.06.2018 - 15:30

Cu această ocazie, consumatorii casnici și marile firme vor trebui să achite în plus la factură sumele de care sunt exceptați minerii și producătorii de gaze, pentru că industria regenerabilelor oricum trebuie să fie recompensată pentru ceea ce produce, prin lege.

Un alt actor ce ar putea fi implicat este CET Govora. Mai mulți parlamentari din zonele miniere, care provin din cadrul coaliției guvernamentale, Florin Cârciumaru, Scarlat Iriza și Mihai Weberk, au elaborat un proiect de lege care să modifice sistemul de promovare a energiei regenerabile, cu scopul ca termocentralele din Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara să scape de ecotaxele anuale de milioane de euro. „Cantitatea de energie electrică pentru care se stabilește obligația de achiziție de certificate verzi include (...) energia electrică utilizată de către un producător de energie electrică pentru consumul final propriu (...) altul decât consumul necesar pentru extracția, prepararea și manipularea materiilor prime folosite la producerea energiei electrice, în cazul unui producător de energie electrică ce are în componența sa și extracția, prepararea și manipularea materiilor prime folosite la producerea energiei electrice, indiferent de poziția locului de consum și de modalitatea de transport a materiei prime extrase“ este modificarea legislativă vizată de parlamentari. Dincolo de vizatele CEO și CEH, care extrag cărbune pentru a produce energie, la exceptare s-ar încadra și Romgaz, respectiv Petrom, pentru că și aceste firme extrag o materie primă energetică pe care o „ard“ în termocentralele proprii Iernut și Brazi.

Complexul Energetic Oltenia, controlat de statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 78% din acțiuni, a făcut, în repetate rânduri, demersuri la Guvern pentru ca acesta să încerce să convingă autoritățile UE să includă activitatea de extracție a lignitului folosit în producția de energie pe lista sectoarelor economice care pot beneficia de reducerea obligației de a subvenționa producția de energie din surse regenerabile prin achiziția de certificate verzi, însă fără succes. Complexul urmărea să beneficieze de ajutorul de stat instituit în 2014, care constă în reducerea cu procente cuprinse între 40% și 85% a cotei anuale obligatorii de achiziții de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru marii consumatori de energie electrică din economia românească. În anul 2016, efortul financiar al CE Oltenia pentru îndeplinirea obligației impuse de ANRE, de cumpărare a certificatelor verzi pentru consumul de energie electrică al exploatărilor miniere, a fost de peste 20 milioane de lei, cu o pondere de 0,63% în costul unitar de 194,78 lei MWh, ceea ce, pentru o energie electrică netă fără autofurnizare de 11, 606 TWh, înseamnă aproximativ 1,77 lei/MWh influență în costul unitar.

Printre beneficiarii acestui ajutor de stat se numără companii energofage din marea industrie, precum Alro Slatina, ArcelorMittal Galați, Silcotub Zalău, Carpat Cement, Rompetrol Rafinare, Linde Gaz, Holcim, OMV Petrom, Azomureș, Brikston sau Saint Gobain. Facilitatea a devenit posibilă în urma adoptării în 2014 de către autoritățile de la Bruxelles a unui set de orientări privind ajutoarele de stat în energie și protecția mediului.

 

Dimensiunea ajutorului

Certificatele verzi sunt o formă instituţionalizată de suport al segmentului de producţie de energie din surse regenerabile, care a fost introdusă, la cererea UE, în ţările europene, fiecare cu propria ei schemă de susţinere. În cazul ţării noastre, fiecare consumator român de electricitate plăteşte suplimentar, încă din 2011, pentru producţia de energie „verde“. Potrivit legii, acum, o centrală eoliană primeşte de la stat 0,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, iar preţul unui certificat pe piaţa liberă fluctuează între 28 şi 58 de euro, stabilizându-se însă, de doi ani, în jurul a 30 de euro. În factura lunară la electricitate a fiecărui consumator din România este indicat un anumit număr de CV-uri ce îi revine, precum și valoarea lor aferentă. Aceasta este susținerea pe care consumatorii o acordă industriei locale a eolienelor, fotovoltaicelor și microhidrocentralelor.

În 2016, contribuția totală pentru susținerea “verzilor” a fost de 380 milioane de euro, pentru un număr de 46 de beneficiari. Circa 250 de milioane de euro (70%) reprezentau subvenţia plătită pentru susţinerea energiei verzi de către populaţie (8,4 milioane de consumatori – circa 2 euro pe lună) şi micile firme. Restul de 130 de milioane (30%) a fost contribuţia marilor firme din industrie.

În 2017, susținerea a fost de 355 milioane de euro, mai mică decât în 2016, deși numărul beneficiarilor a crescut la 60. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Afaceri Europene din Ministerul Economiei, instituția însărcinată cu aplicarea schemei de ajutor de stat, cei mai mari beneficiari sunt combinatul de aluminiu Alro Slatina (peste 30 de milioane de euro), ArcelorMittal Galaţi, care a făcut o „economie“ cuprinsă între 5 şi 15 milioane de euro, Rompetrol Rafinare - între 5 şi 10 milioane de euro. Urmează un grup de patru companii, Holcim, Azomureş, CHR Ciment, Heildeberg Ciment, ArcelorMittal Hunedoara, Kronospan Sebeş (exploatarea lemnului), Silcotub Zalău, Chimcomplex Borzeşti, cu un cuantum al ajutorului cuprins între 2 şi 5 milioane de euro.

Calculul arată că redistribuirea medie a fost între 15 şi 30 de euro, pe tot anul, sumă cu care au fost încărcate facturile celor ce nu beneficiază de această scutire. Adică, anul trecut, toată lumea, mai puţin 60 de firme care au fost încadrate în schema de ajutor de stat, pe baza consumurilor specifice de energie în costurile totale ale operatorilor.

Comentarii

loading...