De aproape 20 de ani, autoritățile celor mai mari porturi la Dunăre, Galațiul și Brăila, încearcă să atragă zecile de mii de turiști din Franța, Germania, Marea Britanie, Austria, Cehia, Ungaria, etc., aflați în croaziere pe Dunăre, dar nu au reușit o ofertă turistică convingătoare. În călătoria spre Delta Dunării, navele de croazieră opresc la Portul Cetate, pentru a vizita conacul lui Mircea Dinescu, opresc la Cernavodă, pentru o incursiune la Adamclisi și Murfatlar, dar nu fac escale la Brăila sau Galați pentru că nu îi atrage nimic deosebit în aceste orașe.
La Brăila, o atracție ar putea fi centrul vechi al orașului, cu sute de clădiri frumoase din perioada interbelică, dar multe dintre acestea sunt în paragină. Ar mai fi hrubele Brăilei, o rețea de tuneluri construite de turci, a căror punere în valoare a fost ratată de Primăria Brăila. Galațiul are cea mai înaltă faleză de pe întreg parcursul Dunării, dar edilii nu s-au priceput să o pună în valoare, dând undă verde construirii unor blocuri cu zece etaje până și pe promontoriul falezei. Potențial ar exista, dar autoritățile din Galați și Brăila ar trebui să pună în valoare măcar unele din aceste obiective care ar contura o ofertă turistică.
La Brăila există Casa Memorială „Panait Istrati“, care ar atrage cel puțin pe francezi, care îl consideră pe Istrati scriitor francez. La Galați există vestigii romane și podgorii. Ne referim la ruinele Castrului Roman și Cavoului Roman, cărora li se adaugă „Valul Roman“, o fortificație de 25 km, pentru construirea căreia soldaţii romani au cărat 1,5 milioane mc de pământ. Este o fortificație care se vede în geografia locului și din spațiu. Tot la Galați există 5-6 podgorii renumite, cu vinuri medaliate cu aur, cele mai celebre fiind vinurile de la Nicorești, care erau vândute de negustori la Viena încă din anul 1620. Aceste legende ar putea atrage turiștii, dacă li s-ar găsi variante de punere în valoare. Galațiul și Brăila ar putea crea o ofertă comună de atracții turistice, pentru că distanța dintre cele două orașe este de numai 15 km. Însă edilii celor două orașe sunt, de ani de zile, în -penurie de idei și lipsă de inspirație.
Escală la Galați, excursie peste Prut!
Ce nu au reușit edilii din Galați și Brăila au reușit localnicii din satul Văleni, din Republica Moldova, situat pe malul Prutului. Navele de croazieră opresc în Portul Galați, pentru că aici există un „ponton Schengen“, construit special pentru escalele navelor de croazieră, însă, odată urcați în autocare, turiștii se îndreaptă spre Vama de la Giurgiu-lești, situată la 10 km de Galați, pentru a trece în Republica Moldova. Punctul final al călătoriei este satul Văleni, situat la 25 km de Cahul. Potrivit „publika.md“, miile de turiști sunt atrași la Văleni de ospitalitatea și tradițiile localnicilor: „Un sat de pe malul Prutului atrage anual mii de turişti străini datorită tradiţiilor şi ospitalităţii. Oamenii ajung la Văleni, în raionul Cahul, în timpul excursiilor organizate în cadrul croazierelor pe Dunăre. Turiştii coboară la Galaţi, de unde iau autocarele spre Văleni“.
Fenomenul i-a surprins și pe operatorii de turism, care la început nu înțelegeau ce se întâmplă și au crezut că turiștii merg în Republica Moldova ca să cumpere țigări ieftine. Ulterior s-au lămurit că turiștii sunt atrași la Văleni de bucatele tradiționale, vinul și cultura rurală. „Organizatorii excursiilor nu înţelegeau unde pleacă turiştii şi de ce nu rămân în Galaţi sau la Brăila pentru o zi. Au crezut iniţial că merg la Vama Giurgiuleşti ‒ situată la 10 kilometri distanţă ‒ pentru a cumpăra ţigări ieftine.
Misterul s-a lămurit când au aflat de Văleni ‒ satul unde bucatele tradiţionale, vinul şi cultura rurală sunt principalele atracţii. Acolo există şi un muzeu inedit unde oaspeţii pot afla cum se coace pâinea tradiţională sau colacii pentru nunţi şi botezuri, dar pot şi gusta produse făcute pe loc. Şi pentru că sătenii se întrec în a le face pe plac turiştilor, aceştia sunt tot mai numeroşi de la an la an“, scrie „publika.md“. Cam aceleași tradiții și obiceiuri sunt și în satele de pe malul românesc al Prutului, numai că „dincoace“ nu s-a gândit nimeni să le pună în valoare.
Atracțiile turistice ale Văleniului: tradițiile și cultura locală
Satul Văleni este celebru în Moldova de peste Prut datorită Lidiei Bejenaru, care în 2005 a participat la Eurovision, alături de trupa Zdob şi Zdub, cu celebra melodie „Bunica bate toba“. De 30 de ani, Lidia și soțul său, Tudor Bejenaru, confecționează tobe tradiționale, pentru la fel de tradiționalele fanfare moldovenești și îi încântă pe turiști cu muzică populară. Nu este singura atracție. Turiștii se îmbracă în costume populare și sunt învățați de femeile din Văleni să plămădească și să coacă mai multe feluri de pâine, colăcei sau plăcinte. Tot în costume populare, turiștii participă la punerea în scenă a unor obiceiuri locale, cum ar fi ritualul „Pupăza soacrei“. La capitolul bucate tradiționale, turiștii sunt invitați să guste iahnie de vară, care dincoace de Prut se numește tocană de legume, saramură de pește și alte feluri de mâncare tradițională. Nimic complicat, nimic sofisticat.
Turiștii sunt încântați de vizita la Văleni
Foarte mulți consideră că zonele care atrag un important număr de turiști prin tradiții, obiceiuri, mâncăruri tradiționale, vinuri sau palincă, sunt Maramureșul, Apusenii, Bucovina și cam atât. Iată că și zona Luncii Prutului atrage turiști occidentali, cu condiția să se și găsească cineva care să prezinte ce este interesant în specificul acestei zone. Opiniile unora dintre cei care au vizitat Văleniul de peste Prut demonstrează că examenul a fost trecut cu succes. Iată câteva din aceste opinii.
Laura Masi, blogger din Italia: „Pentru mine a fost interesant să învăț să fac pâine, purtând costum tradițional. Asta m-a ajutat să înțeleg cultura acestei zone“. Roberto Gabriele, fotograf, tot din Italia, „Mie nu doar tradiția pâinii mi s-a părut interesantă, ci și acești oameni adorabili“. Michele Grimaz, tot din Italia: „Am fost primiți cu foarte multă căldură. Asta e ceea ce îmi place în Moldova“. Magdalena Tomaszewska Bolalek, din Polonia: „Mâncarea îi unește pe toți: oameni, emoții, culturi. Odată ce vezi gastronomia unei țări, poți spune multe lucruri despre ea“. Sunt simple opinii, care demonstrea-ză totuși că acești turiști au fost plăcut impresionați de ospitalitatea localnicilor din satul de pe malul Prutului și dacă le vor povesti în aceiași termeni prietenilor lor, sunt șanse mari ca și aceștia să bată drumul până la Galați, ca să treacă Prutul spre Văleni.
Situație umilitoare pentru cei care conduc Galațiul
Aici este și un punct nevralgic, dureros chiar, pentru edilii Galațiului. Există la Galați o administrație puternică, cu oameni specializați și plătiți inclusiv pentru a crea oferta turistică a orașului, există și foarte mulți bani pentru punerea în valoare a atracțiilor turistice și pentru promovarea lor, dar până acum nimeni nu s-a priceput cum să facă toate astea. Acum, iată, descoperim că la „pontonul Schengen“ din Portul Galați au început să oprească navele de croazieră, dar, surpriză!, grupurile de turiști pleacă peste granița de la Prut, la Văleni, unde niște săteni au găsit modalitatea de a le prezenta turiștilor cât se poate de simplu cum trăiesc și ce tradiții au. Pentru cei ce conduc Galațiul este o situație umilitoare.
Un flux de 40.000 de turiști
Turismul de croazieră pe Dunăre se află la cel de-al 17-lea sezon și a înregistrat o creştere constantă, în ultimii 10 ani aproape dublându-se numărul navelor care au ajuns în destinațiile din Delta Dunării. Este un flux turistic care aduce în România până la 40.000 de turiști. Și acest domeniu a fost afectat de criza economică, din 2010, când în porturile din Deltă erau așteptate 200 de nave, dar au fost numai 137 de sosiri.
Această scădere a fost urmarea crizei economice, dar și efectul direct a concurenței operatorilor din Ucraina care practicau tarife mai mici pentru plimbările în Deltă. Situația s-a redresat în 2013. În 2014, numărul navelor de croazieră care au ajuns în Deltă a crescut la 240, iar în sezonul 2015 au fost înregistrate în Portul Tulcea și în celelalte destinații din Deltă 230 de sosiri de nave de croazieră, cu 27.600 de turiști.
Pentru 2016 se miza pe o creștere la 245 de nave, cu 32.500 de turiști. Creșterea a fost peste așteptări, la Tulcea și în celelalte porturi din Deltă acostând 298 de nave, cu aproximativ 40.000 de turiști. În 2017, au făcut escală la Tulcea și în localitățile din Deltă un număr de 325 de nave de croazieră, fiind înregistrat un nou record.
