Îmi plac mașinile de când mă știu. Pe lângă faptul că sunt utile, te duc unde vrei într-un timp relativ decent, beneficiezi și de un grad ridicat de confort, chiar eleganță, dacă ai apetitul financiar pentru un Rolls Royce, Bentley sau mai știu eu ce altă marcă exotică. Dar parcă „exotic” nu e un cuvânt potrivit pentru a descrie o mașina luxoasă. Când spun „exotic” mă gândesc la mulți cai putere, linii de design abrupte, brutale, dar care se întrepătrund armonios cu naturalețea diafană a curbelor caroseriei către un tot ce aduce încântare ochiului privitorului. Mă gândesc la mașini ce cu timpul vor deveni clasice, sau sunt catalogate astfel de cunoscători și împătimiți. Mă gândesc la mașini caracterizate prin sportivitate, raritate, care emană atractivitate din orice unghi le-ai privi. Mă gândesc la masini scumpe.
Chiar recent am văzut o astfel de mașină, era un Mercedes SL 450 din 1978, cu motor V8 cu caroserie vopsită în albastru marin. Nu se mai fac mașini ca aceea, acum sunt mai simple, fără atâtea componente mecanice, cu motoare mai mici, sunt mai economice, mai eco friendly, mai simpliste si mai ușor de reparat, de întreținut, de schimbat. Acum accentul se pune pe tehnologie și pe impactul pe care automobilele le au asupra mediului înconjurător. Nimeni, cu excepția americanilor, nu mai vrea motoare mari care consumă enorm, motoare gălăgioase și ineficiente. La ora actuală toți producătorii de automobilele marșează spre un viitor electric, cu motoare alimentate de baterii electrice sau cu hidrogen, care nu poluează, nu enervează pe enviromentaliști, nu contribuie la încălzirea globală, nu penetrează stratul de ozon care se subțiază în continuu din cauza oamenilor răi și a mașinilor diesel, pe benzină si hibride. Toate aceste variante sunt de domeniul trecutului, doar cele electrice reprezintă pasul de urmat. Sau poate nu. Oare care este cea mai bună motorizare pe care o poți avea de la o mașină?
Dar cum se întâmplă mereu, trendul în mașini electrice îl dau, desigur, tot americanii. Dincolo de Oceanul Atlantic se lucrează intens la liberalizarea, standardizarea și democratizarea tehnologiilor necesare viitorului automobilului. Tinerii din California, și nu numai, își doresc o mașină de genul produselor Apple: plăcută din punct de vedere estetic, oarecum utilă și plină ochi de tehnologie. Dar nu orice tehnologie, ci ultimele descoperiri din domeniul IT. Adică inteligență artificială, gadgeturi interconectate permanent (de fapt cât le ține bateria), ușurință radicală în utilizare, fără lucruri complexe sau care să necesite o curbă de învățare (prea abruptă). Gadgeturi personalizate, având gradul de customizare cât mai ridicat, pentru a satisface nevoile, cerințele, dorințele, viziunile și aspirațiile oricui. Dacă se poate ca pe viitor șoferul să nu mai fie omul, ci chiar mașina, atunci cu atât mai bine si mai sigur pentru toată lumea. De fapt, pentru aproape toată lumea, mai puțin pentru cei care au fost accidentați mortal de astfel de masini cu sistem de condus autonom.
Noile automobile sunt autonome, într-o mare măsură, 100% electrice, construite din materiale și aliaje ușoare și dotate cu tot felul de senzori pentru a crește nivelul de siguranță a tuturor participanților la trafic. Cei de la Euro NCAP au testat nu mai puțin de 10 modele de mașini care dispun de tehnologia de condus automat. Concluziile sunt oarecum îmbucurătoare, adică sistemele de condus autonome sunt foarte bune, însă astfel de mașini au nevoie de un șofer în spatele volanului, pentru că, momentan, nu sunt eficiente în totalitate. Producătorii de automobile mai au mult de lucru până când un model complet autonom să poată rula pe străzi. Totuși, faptul că șoferii pot sta la volan, dar condusul este făcut de mașină, cu toate deciziile care trebuie luate în timpul acestei activități, este cât se poate de atractiv.
Un exponent al acestui viitor nu prea îndepărtat este Tesla, cea mai valoroasă companie producătoare de automobile din lume.
Dacă ne raportăm la marile companii de automobile, precum Mercedes, Ford, Renault sau Toyota, compania condusă de către Elon Musk este una realtiv tânără, dar foarte ambițioasă. După 10 ani de prezență constantă pe piața automobilistică, Tesla este cea mai bine vândută marcă auto de mașini plug-in în anul 2018, cu 245.240 de unități vândute și cu o cotă de piață de 12%. Comparativ cu 2017, in 2018 vanzările la nivel global au crescut cu 138%. Aproximativ o cincime din mașinile electrice produse la nivel mondial sunt sub brandul Tesla.
În calitate de producător integrat vertical, compania Tesla a trebuit să cunoască exhaustiv informații din mai multe domenii tehnologice, inclusiv baterii, motoare electrice, senzori și inteligență artificială. Pe lângă mașinile de foarte bună calitate pe care le produc, cei de la Tesla își însușesc în totalitate lupta împotriva consumului de energie poluantă, motiv pentru care comercializează acoperișuri solare și diverse sisteme de stocare a energiei.
Viitorul este al celui care reuseste sa dea cea mai mare valoare brandului. Inginerii companiei lucrează intens pentru a implementa inteligența artificială pe mașinile pe care le produc, în așa fel încât să lanseze cât mai curând modelele 100% autonome si conectate, cu ajutorul Internet of Things.
Ce este Internet of Things și cu ce poate ajuta industria auto?
Internet of Things (abreviat și IoT; Internetul Lucrurilor) este un concept ce presupune folosirea Internetului pentru a conecta între ele diferite dispozitive, servicii și sisteme automate, formând astfel o rețea de obiecte. Este ca un World Wide Web, dar nu pentru site-uri, ci pentru dispozitive electrice, o rețea susținută de rețele de internet, pentru dispozitive și oameni care comunică și schimbă între ei date despre mediul din jur. Cum funcționează? Gadgeturile cu senzori integrați sunt conectate la o platformă IoT care integrează datele de pe diverse dispozitive și aplică analize pentru a partaja cele mai valoroase informații cu aplicații create, pentru a răspunde unor nevoi specifice.
Aceste informații colectate de la utilizatori (oameni) pot fi folosite pentru a detecta tipare ale comportamentului și obiceiuri uzuale, pentru a face recomandări și a detecta posibile probleme înainte de apariția acestora. Internetul Lucrurilor cuprinde un număr impresionat și variat de obiecte, de dimensiuni, forme, culori și funcții. De exemplu, tehnologia se poate implementa pe electronice și electrocasnice, pentru a crea o casă inteligentă. O casă inteligentă sau o casă automatizată ar putea fi bazată pe o platformă sau hub-uri care controlează dispozitive și aparate inteligente. O mare parte din dispozitivele IoT sunt dedicate consumatorilor (electrocasnice, electrice, electronice, de asistență, monitorizare și siguranță de la distanța a locuinței, iluminat, încălzire sau climatizare inteligentă). In industria medicală, aplicații și aparate colectează date de sănătate ale pacienților pentru monitorizare, analiză, cercetare, ce a dus la crearea unui sistem de sănătate digital, personalizat în funcție de nevoile pacientului.
Un alt domeniu în care se poate utiliza IoT este transportul și infrastructura, prin crearea de vehicule inteligente, de sisteme de logistică și management eficient al flotelor și o infrastructură cu un grad mărit de siguranță, prin monitorizarea în timp real a traficului și a punerii în aplicare a măsurilor ce se impun pentru creșterea siguranței în timpul deplasării cu automobilul. Internet of Things mai poate fi folosit și în domenii industriale precum agricultura și producția (corelarea automată și imediată a datelor despre produsele care se vând și cele care sunt pe stoc, astfel încât produsele să fie întotdeauna disponibile spre comercializare), dar si în managementul energiei (pentru un consum optim și minim de energie), sau în monitorizarea mediului. IoT poate astfel contribui la realizarea unui task de către o persoană, mai mult decât atât IoT oferă dispozitivelor oportunitatea de a comunica nu doar într-o rețea privată, ci și între diferite tipuri de networking, creând astfel o lume interconectată.
Lumea se schimbă în fiecare zi, iar evoluția tehnologiilor ne aduce mai aproape și ne ajută să comunicăm mai ușor unii cu alții, să experimentăm lucruri noi, fără a fi nevoiți să părăsim încăperea în care ne aflăm. Inovațiile care se întâmplă într-un ritm accelerat ne propulsează într-o lume ce acum câteva decenii ținea de domeniul SF-urilor.
Lucruri ca teleportarea, realitatea virtuală sau realitatea augmentată tind să devină normalitate în următoarea perioadă. Realitatea augmentată este o modalitate nouă de a utiliza tehnologia care transformă modul în care lucrezi, înveți, te joci și te conectezi la aproape orice se află în jur. Realitatea augmentată este o tehnologie care există într-o formă sau alta de aproape 30 de ani, însă care de curând a cunoscut o dezvoltare și aplicabilitate pe scară largă. Realitatea augmentată contribuie, la fel ca și IoT la rezolvarea problemelor zilnice fiind foarte practică, deoarece oferă asistență vizuală în timp real utilizatorilor, aceștia putând lua decizii avizate referitor la o anumită problemă.
Una dintre cele mai populare utilizari a realității augmentate este atunci când te ajută să vezi cum ar arăta, de exemplu, o canapea sau orice alt tip de mobilier în locuință, fără a fi nevoie să existe fizic. Una dintre cele mai cunoscute modalități prin care realitatea augmentată a „invadat” casele oamenilor este jocul Pokemon Go, care permitea utilizatorilor să vadă pokemoni integrați în mediul real. Realitatea augmentată suprapune obiecte 3D peste lumea reală, cu ajutorul hardwareului și softului dedicat, pentru a crea senzația că acestea se află chiar în fața ta. Prin suprapunerea acestor date direct pe obiectele reale, realitatea augmentată asigură o precizie maximă pentru procesele de service și întreținere, pentru asistența la distanță și pentru prezentările de vânzare.
Realitatea augmentată își poate găsi aplicabilitate în extrem de multe domenii de cercetare, sau în domenii de care ar putea beneficia aproape toată lumea care deține un smartphone sau orice alt gadget mobil. Realitatea augmentată poate fi folosită în arheologie, arhitectură, comerț (probarea virtuală a hainelor și testarea posibilelor tipuri de machiaj și coafuri sunt doar cele mai previzibile aplicații), educație, arte vizuale, jocuri sau pentru a facilita interacțiunea socială între persoane.
De asemenea, cu ajutorul acestei noi tehnologii se poate ușura munca în domenii precum designul industrial, medicină, navigație, marketing, robotică, turism, traduceri sau domeniul militar. Realitatea augmentată are potențialul de a revoluționa modul în care privim lucrurile, grafica computerizată se va îmbina în mod natural și compatibil cu obiectele din jur. Obiectele generate de calculator vor deveni din ce în ce mai interactive, odată ce realitatea augmentată va părăsi mediul telefoanelor inteligente și va migra spre ochelari sau alte produse care pot corobora virtualul cu realitatea. Realitatea augmentată are potențialul de a îmbunătăți vieți și activități, dar și să modifice natura umană, așa cum a făcut-o și telefonul inteligent.
Schimbările din tehnologie și din alte ramuri industriale contribuie la îmbunătățirea calității vieții fiecăruia dintre noi. Astăzi avem mașini mai inteligente (care aproape se conduc singure), case mai inteligente (care pot să planifice orarul zilnic pentru o administrare mai ușoară a zilei de muncă), telefoane mai inteligente (cu ajutorul cărora putem face o sumedenie de lucruri interactive, de la a comunica, fotografia, filma, pana la vizualizarea operelor de artă sau a altor obiecte în mod augmentat), calculatoare și tablete performante (cu ajutorul cărora ne imersăm în lumi virtuale la fel de palpabile ca realitatea), hobbyuri mai diverse, însă, timp din ce în ce mai puțin. Asta încearcă să rezolve toate aceste noi tehnologii: un management mai bun al timpului, pentru ca omul să beneficieze de câte mai multe momente de libertate, împlinire și fericire.
