Modificarea Legii 17/2014, pe care politicienii de toate culorile o tergiversează de aproape 8 ani, în funcţie de interesele de partid, mai are nevoie doar de votul plenului Parlamentului pentru a deveni realitate. Deşi a obţinut de luni de zile avizul Comisiei Juridice şi pe cel al Comisiei de agricultură, proiectul a fost băgat la sertar, urmând să fie aprobat în preajma campaniei electorale, au declarat surse avizate pentru RL.
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, ne-a confirmat că sunt şanse foarte mici ca proiectul pe care l-a iniţiat şi pentru care se zbate de mulţi ani să fie aprobat curând. „I-am trimis doamnei prim-ministru o adresă în care îi explicăm situaţia şi o rugăm să urgenteze procedura de aprobare. Ideea este că, în cazul în care se mai tărăgănează mult situaţia, legea nu va mai avea obiect, pentru că toate suprafeţele agricole importante vor fi deja în posesia proprietarilor străini şi a speculatorilor“, ne-a declarat Laurenţiu Baciu.
Ce schimbări va aduce noua lege
Cele mai importante prevederi cuprinse în proiectul de act normativ (care e posibil să fi suferit unele modificări în Parlament, n.r.) sunt următoarele: cumpărătorii (persoane fizice sau juridice) vor trebui să fie rezidenţi în România de cel puţin 5 ani şi să poată dovedi asta cu istoricul de la Fisc, din care să reiasă şi că sunt buni contribuabili. Totodată, firmele care vor dori să cumpere terenuri arabile vor trebui să aibă în obiectul de activitate minimum 75% agricultură. Cumpărătorii vor fi obligaţi să menţină destinaţia terenurilor intrate în posesie timp de 15 ani. Nu în ultimul rând, se va modifica şi ordinea dreptului de preemţiune asupra terenurilor: „Primii vor fi coproprietarii, urmaţi de arendaşi, vecini, tineri şi, în final, Administraţia Domeniilor Statului“, ne-a precizat preşedintele LAPAR. El consideră că odată aprobate aceste modificări, se va pune capăt cumpărării de terenuri în scopuri speculative. Totodată, nimeni nu va mai putea cumpăra teren agricol în România pentru a face altceva decât agricultură pe el. „Am primit nişte informaţii uluitoare zilele trecute cu privire la faptul că ar fi peste 3.000 de exploataţii agricole deţinute de olandezi în România, iar unii dintre aceştia ar vrea să depoziteze pe pământurile cumpărate gunoi de grajd adus din Olanda. Aceasta, întrucât ei nu mai au unde să-l depoziteze, având peste 3 UMB (n.r. – Unităţi de Vită Mare) la hectar, în timp ce ţara noastră are doar 0,33 UMB/ha. Aceşti investitori pot face asta, pentru că e pământul lor“, a spus Baciu.
Numai că depozitarea unor mari cantităţi de gunoi de grajd implică riscuri ecologice uriaşe. Depozitarea trebuie să fie conformă Codului de bune practici agricole, adoptat de România acum câţiva ani (şi care este transpunerea unei directive europene), în scopul de a ţine sub control poluarea apelor cu nitraţi proveniţi din activităţile agricole.
Datele despre pământul vândut străinilor, ţinute la secret
Întrebat de mai multe ori cum va arăta noua lege, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a evitat să ofere informaţii concrete, din motive care ţin de interesul politic uriaş cu privire la acest act normativ. Singura precizare făcută de ministru a fost aceea că „modificarea este în aşa fel încât să aibă acces uşor fermierii români la terenul respectiv“. „O să vedeţi exact, concret cum se va derula această lege. (…) Accesul o să fie uşor, direct pentru cumpărătorii români. Această lege trebuie să răspundă şi unor condiţii externe, în condiţiile în care piaţa este liberă“, a spus Petre Daea, la TVR.
De menţionat că, deşi a declarat în urmă cu un an că va prezenta curând date exacte despre suprafaţa terenurilor agricole intrate în posesia cumpărătorilor străini, ministrul nu a făcut acest lucru nici până azi.
De altfel, o situaţie exactă va fi aproape imposibil de făcut, pentru că multe tranzacţii au fost efectuate prin alte metode decât contractele de vânzare-cumpărare, precum darea în plată sau chiar donaţia. Preşedintele LAPAR ne-a precizat că neoficial, se ştie că 40% din pământul agricol românesc a fost cumpărat de străini sau dat în arendă firmelor cu capital străin.
Reamintim că prin Legea 17/2014 investitorii străini (inclusiv cei din afara UE) au dobândit drepturi egale cu cele ale cumpărătorilor români la achiziţia de terenuri agricole. Aceste prevederi atât de permisive nu există în legislaţia vreunui stat. Cele mai bune terenuri au fost vândute la preţuri absolut ridicole, cu ajutorul nemijlocit al primarilor.
