Evenimentul a marcat și înscrierea definitivă și irevocabilă a Alternativei Drepte în Registrul Partidelor Politice din Romania, ca urmare a deciziei Tribunalului Municipiului București.
Liderii AD au abordat mai multe teme de actualitate referitoare la dezvoltarea instituțională a Alternativei. Pe rând, președintele AD București, Valentin Licxandru, și cei doi copreședinți ai partidului, Adela Mîrza și Traian Rânja, au vorbit atât despre rolul și locul dreptei conservatoare și clasic liberale, reprezentată de Alternativa Dreaptă, în scena politică a României, cât și despre nevoia organică a coagulării forțelor de dreapta din țară, viață politică dominată în acest moment de două tipuri de stânga – cea veche, reprezentată de PSD și cea noua, reprezentată de USR-PLUS.
”În primul rând, oamenii de dreapta sunt proprietari de discurs. Oamenii de dreapta se caracterizează prin proprietatea de discurs. Oamenii de dreapta sunt vizionari. Înțeleg necesitatea unor schimbări politice, mai înainte ca acestea să se manifeste ca și cauze preliminare. Oamenii de dreapta sunt conectați la realitatea politică nemijlocită. Înțeleg de ce se întâmplă lucrurile și mai ales încotro se îndreaptă lucrurile. Tipul acesta de om de dreapta pe care l-am descris, pe acesta îl voi purta. Închei prin a face un apel. Alternatida Dreaptă este un partid în plină construcție instituțională. Ne dorim să găsim oameni care împărtășesc laolaltă cu noi valorile așa cum au fost descrise atât în declarația inițială, în statul partidului și în programul partidului și oameni care sunt gata ca alături de noi să formăm echipa Alternativa Dreaptă pentru secolul XXI.”, a declarat Valentin Licxandru.
”Cele trei partide pe care le avem sunt de stanga. Avem o stângă bolșevică reprezentată de PSD, o stângă neomarxistă care promovează valori străine de tradițiile românești și o stângă mascată – să zicem așa – , în PNL care până acum a cam luat doar măsuri de stânga, dar ei zic că sunt de dreapta. Abia de-acum, guvernul ăsta meșterit de președintele Iohannis să aibă o altă viziune politică. Ce am așteptat noi de la el, în primul rând, o reformă electorală profundă. Deci, este foarte clar, trebuie neapărat alegeri în două tururi, pentru că dreapta va pierde clar puterea. Trebuie foarte clar reducerea numărului de semnături de susținere. Oare este normal ca pentru primăria Londrei să trebuiască 600 de semnături, iar pentru Primăria Capitalei 18.000? Această situație este clar anormală și trebuie corectată. De asemenea, trebuie redus pragul elecoral. Deci, trebuie se deschidem piața politică, partidelor, forțelor sănătoare ale națiunii române care pot schimba ceva în aceastp țară. În orice caz, pragul electoral pentru partide și alianțe nu ar trebui să fie superior coeficientului electoral.”, a subliniat Traian Ranja, co-președinte Alternativa Dreaptă.
La rândul său, Theodor Paleologu a mulțumit pentru susținere Alternativei Drepte și a subliniat că demersul prezidențial personal este unul care se bucură de sprijinul mai multor partide, Partidul Mișcarea Populară (PMP) fiind cel mai important susținător al campaniei prezidențiale a domniei sale.
În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, Theodor Paleologu a remarcat, printre altele, că România are nevoie urgentă de un proiect de țară care să abordeze cel puțin câteva probleme dureroase pentru România: precaritatea infrastructurii, criza statului (corupție, justiție, mecanica instituțională), criza demografică și criza din sistemul de sănătate și din sistemul educațional, fără ca această listă să fie una exhaustivă.
România Liberă: Cum împăcăm jurnalismul clasic cu presa politică?
Theodor Paleologu: Există mai multe tipuri de liberalism, după cum există mai multe tipuri de conservatorism. Eu am în familia tatălui oameni care au făcut politică în diferite partide de dinainte de război. Omul care îmi place mie cel mai mult sau cu care m-am identificat, întotdeauna, din familie este Mihail Paleologu, care era un fruntaș conservator. El nu era un candist. El avea o anumită rezervă față de Junimea. Junimea era un curent minoritar și cea mai mare parte dintre conservatorii români de la sfârșitul secolului XIX în priveau cu o anumită neîncredere. Aici nu vreau să tranșez cine avea încredere. Main-stream-ul partidului conservator gândea în primul rând în termeni de … hai să gândim în primul rând, să-i dăm jos pe liberali, pentru că sunt niște nasoi și corupți. Asta era linia generală în partidul conservator. De aceea au făcut opoziția unită în anii 1980, în timp ce junimiștii , și mai de seamă, Petre Carp avea teoria că ce contează cel mai mult sunt principiile și atunci dacă poți acționa împreună cu liberalii pe anumite teme, trebuie să o faci. La peste o sută de ani de la toate poveștile astea, opera lui Petre Kari este o sursă de inspirație majoră. Citiți-i discursurile. Chiar nu tratează despre lucruri care nu mai au pentru noi niciun fel de interes. Sunt interesante. Chiar dacă vorbești despre legea tramvaielor, aici avem candidat la Președinție. Candidatul la Președinție, Theodor Paleologu sigur că e un om de dreapta, dar aștept să voteze pentru mine și nu numai că aștept, știu că vor vota pentru mine și oameni care nu sunt de dreapta, care sunt mai de centru, care sunt chiar de stânga. Bine că le-a luminat Dumnezeu mințile. Dacă sunt USR-iști care își dau seama și sunt din ce în ce mai mulți care își dau seama că Barna este cel puțin o eroare de casting și că nu au altceva de votat, decât pe mine, iarăși, să fie primit. Eu nu mă ascund, eu nu spun că sunt post ideologic. Sunt de dreapta, dar mă pot vota și oameni care nu sunt de aceleași convingeri cu mine, pentru că, din funcția de președinte, nu pot să fac ce îi deranjează pe ei. Adică, oricum, funcția președintelui presupune reprezentarea României, înseamnă restaurarea autorității publice. Faptul că ai cafteli de interlopi în fața sediului SRI, în Piața Constituției, asta spune totul.
România Liberă: Ca președinte, veți susține legea lustrației?
Theodor Paleologu: Nu știu ce să spun. Cred că un prim lucru foarte important de făcut este să avem cu adevărat acces la arhive. Că nu e cazul. Nu numai că apar din când în când file din dosar, dar mai apare câte o filă nu știi cum, asta nu e în regulă. Cred că ar trebui ca arhivele să fie cu adevărat accesibile, dar ar mai trebui un lucru. Am o cunoștință a cărui bunic a fost bunic a fost ofițer de securitate și a vrut să știe despre el. Ce a făcut, unde a lucrat, lucruri de genul ăsta. În primul rând, voia să știe dacă n-a făcut orori. Și a cerut la CNSAS să vadă dosarul lui și nu a primit nimic. A primit o foaie în care i s-a spus că a fost angajat la MAI. Atât. Este absolut scandalos să apară tot felul de informații despre informatorii care au fost ei însuși victime, în timp ce despre ofițeri nimic, absolut nimic. Și mai e încă un lucru. Nu e vorba doar despre securitate, pentru că securitatea era brațul armatei partidului comunist. E incredibil că a creat un mare scandal faptul că cineva a lucrat cu securitatea. În schimb, faptul că cineva a făcut carieră în partidul comunist, asta nu i-a deranjat. Trebuie înțeles regimul comunist și cum funcționa el cu adevărat, dar un angajament pe care mi-l iau, este acela de a deschide informația, de a face accesibilă informația privind informatorii și mai cu seamă modul în care partidul punea securitatea la treabă. Cât despre legea lustrației, răul este deja făcut. Poate că o să avem o lege a lustrației, atunci când nu o să mai avem de lustrat pe nimeni. Mult mai important este cunoașterea trecutului comunist și digitalizarea arhivelor. Este absolut toxic ce avem acum.
România Liberă: Dacă nu veți trece în turul doi, cui veți ceda voturile?
Theodor Paleologu: Aaa… nu fiți atât de pesimistă. Nu cred că se va întămpla asta, pentru că deasupra mea, în sondaje, pentru moment încă, sunt două persoane, care se află în cădere liberă, dar nu cad de foarte sus. Cad de pe la 14%, 15%, dar nu cad definitiv. Întrebarea e care va cădea mai mult. Din punctul acesta de vedere, am perspective serioase. Pică ceilalți… ce să fac eu (râde). Însă legat de turul doi, voturile nu sunt ca ouăle, e o copilărie, pentru că lumea nu ascultă de recomandări. Și mai este o formulă penibilă… fură voturi. De la cine fura oare voturi Paleologu?! E absurd. În primul rând bateți capul să găsești un candidat convingător și nu te plânge că al tău candidat are jumătate din voturile partidului care îl susține. Asta este realitatea. Nu am furat eu nimic, este vorba de prostia celor care m-au desemnat.
În domeniul politicii externe, candidatul sprijinit de AD și PMP a ținut să sublinieze faptul că România trebuie să adere la un sistem de alianțe în interiorul Uniunii Europene și că este necesară și o consolidare a prezenței românești în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. În ceea ce priveste chestiunea formării unei armate a Uniunii Europene, domnul Paleologu a afirmat că o asemenea armată ar avea sens cu condiția ca aceasta să acționeze numai sub umbrela NATO.
”În problema armatei române eu sunt de părere că NATO este principalul pilon al apărării Uniunii Europene. Țin foarte mult la solidaritate. Un lucru e evident. În momentul de față, dacă se duce până la capăt Brexit-ul, Franța rămâne singura forță nucleară din Uniunea Europeană. (…) Cred că avem nevoie de o colaborare foarte strânsă în materie de apărare a frontierelor. Avem nevoie de acțiuni conduse. Cred de exemplu că e nevoie de un nou Schengen. Asta înseamnă că spațiul schengen actual e ineficient. Spațiul Schengen e foarte disfuncțional în materie de garantare a frontierei.”. a spus Theodor Paleologu.
Prezidențiabilul PMP este de părere că electoratul USR este dezamăgit de liderul Uniunii, Dan Barna, din cauza „erorii de casting”.
„Înţeleg dezamăgirea membrilor, simpatizanţilor şi votanţilor USR faţă de candidatul lor oficial. De aceea nici nu voi răsuci cuţitul în rană, ci rămîn la formularea blîndă pe care am folosit-o deja: eroare de casting. Votanţii USR-PLUS sînt în marea lor majoritate oameni cu studii şi discernămînt. Vor şti să facă o alegere conformă cu aspiraţiile lor etice şi civice. Sînt şi ei deştepţi, dar mulţi”, a scris Theodor Paleologu pe pagina de Facebook.
