25.5 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăEconomieFoto interviuSectorul cultural independent protestează

Sectorul cultural independent protestează

Sectorul cultural independent din România pare un copil al străzii cu părinţi adoptivi temporari, care îi fac o dată sau, în cel mai bun caz, de două ori pe an câte un cadou cu care se laudă de parcă i-ar face o mare favoare.

În contextul în care nu există o lege a sponsorizării operativă şi iniţiative care să susţină eficient, nu doar la nivel discursiv, sectorul independent, acesta supravieţuieşte într-un regim de mărunţiş, de puşculiţă în care se aruncă restul cu care nu prea ai ce face decît dacă-l strângi o bună bucată de vreme.

Proiectele independente care au obţinut bani de la AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional) au primit, de fapt, sume derizorii în comparaţie cu cele destinate unor evenimente cărora li s-au alocat oricum bani de la consiliile locale, ajungând astfel să fie dublu finanţate de stat.

Sectorul independent este expus unui cadru de inechitate de alocare a fondurilor, care nu face decât să sporească starea de precaritate cu care se confruntă artiştii independenţi, obligaţi să-şi încropească proiectele ca să nu dispară de tot. Precaritatea financiară din sectorul independent duce la accentuarea puterii unui unic centru de guvernare, şi anume demersurile din zona bugetată de stat.

Anomaliile din finanţarea sectorului independent, care intră în competiţiile lansate de AFCN în concurenţă cu festivaluri şi proiecte cu tradiţie care, repet, sînt susţinute deja de alte instituţii, funcţionează în defavoarea unei politici culturale echitabile.

Sectorul cultural independent are nevoie de o platformă de reprezentare care să-l facă mult mai vizibil şi, automat, să-i garanteze un tip de investiţie onestă, cu atât mai mult cu cât există iniţiative independe (spectacolul „I Am Special”, parte din programul de artă activă „Turneu la ţară”) care au generat transformări la nivelul comunităţilor în care au operat şi au devenit relevante socio-politic.

Sunt extrem de puţine instituţiile de stat deschise către proiecte independente şi capabile să le susţină într-un regim decent financiar. Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, cea mai eficientă instituţie de artele spectacolului din România, organizează în fiecare an sesiuni de proiecte la care pot participa artişti independenţi. Teatrele din România nu sunt dispuse încă să adopte o politică de acest tip.

Operatorii culturali independeţi au depus pe 22 martie o petiţie la Ministerul Culturii în care cer schimbarea câtorva puncte esenţiale din programul AFCN, care duc la o reformă a sistemului cultural independent. Toate aceste puncte vizează un model de funcţionare a AFCN în limitele desfăşurării normale a proiectelor.

Operatorii doresc lansarea sesiunii de finaţare nu mai târziu de 2 aprilie, orice întârziere devenind un obstacol pentru dezvoltarea iniţiativelor până în vară când se intră, în România, într-o perioadă moartă cultural.

Coaliţia sectorului independent cere o evaluare riguroasă a motivelor întârzierii sesiunii în aşa fel încât să nu se mai ajungă la situaţii-limită. Transparentizarea metodelor de lucru care stau la baza hotărârilor luate de AFCN este absolut necesară.

Se doreşte, de asemenea, modificarea regulamentului de concurs pentru o administrare corectă a fondurilor, finanţarea multianuală a proiectelor, lansarea concursurilor într-o perioadă care să permită desfăşurarea performantă a proiectelor şi consultarea operatorilor independenţi pentru decizii care le afectează demersurile.

Dacă toate aceste revendicări nu vor fi dezbătute într-un dialog public, coaliţia sectorului cultural independent va iniţia proteste.

Într-o ţară în care cultura independentă este sistematic ignorată, singura şansă pare să fie acţiunea de protest.

 

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă