Elegant, stilat, politicos, cu un simt al umorului usor discret, Aurel Storin este un nume rostit destul de rar in lumea teatrului. Desi poate ca cea mai importanta activitate a sa ramane aceea de secretar literar al teatrului de revista "Constantin Tanase”, nu trebuie sa uitam ca acest om fermecator a scris piese de teatru, scenarii de revista, a tradus, a publicat multe volume, a semnat librete de opereta si, nu in ultimul rand, a scris o monografie, semnata Aurel Storin, "Teatrul de Revista Constantin Tanase 1919-2000″ – De la "Carabus” la Savoy”. In urma cu cateva zile, mai precis pe 12 ianuarie, dl Aurel Storin a implinit 69 de ani de viata si 45 de ani de teatru de revista.
– Maestre, cum va simtiti la onorabila varsta de 69 de ani? Inca putin si schimbati prefixul.
– Ma simt bine. Ma simt bine pentru ca sunt sanatos, pentru ca lucrez acolo unde imi place, ca fac ceea ce imi place si chiar daca fac aceste lucruri de peste 45 de ani la Teatrul Tanase, cred ca pot sa le fac in continuare, pentru ca le fac cu aceeasi placere si cu acelasi entuziasm din anii primelor mele tinereti. Am un proiect la care lucrez intens, este vorba despre un muzeu al teatrului romanesc de revista – cred ca acesta a implinit 135 de ani de existenta – si merita sa existe in salile unui muzeu, mai ales intr-un gen in care toate trec, iubire sau noroc, intr-un gen care se regaseste foarte greu prin biblioteci, pentru ca spectacolele noastre nu sunt piese de teatru pe care sa le scoti din rafturi, autorii nostri nu sunt autori de carti, ei sunt autori de revista si un asemenea muzeu ar fi un loc in care trecutul si prezentul, si destinul, si poate si viitorul teatrului nostru de revista sa fie gandit frumos, bine organizat si cu interes pentru public. S-ar putea ca atunci cand vom avea bucuria sa ne mutam in sediul de pe Calea Victoriei sa deschidem si acest muzeu al teatrului de revista. Adun materiale de foarte multa vreme, care se afla acum in faza organizarii lor, si sper ca Muzeul Teatrului Romanesc de Revista sa fie o componenta a Teatrului Constantin Tanase.
– Ce reprezinta pentru omul Aurel Storin Teatrul de revista "Constantin Tanase”?
– Pentru mine acest nume – "Constantin Tanase” – este cea mai frumoasa forma de amintire a revistei romanesti. Teatrul din Calea Victoriei nu-i poarta doar numele popularului actor, ci si sperantele, gloria si umilintele, succesul si caderea. Niciodata si nicaieri in lume un teatru nu a fost atat de aproape de identitatea unui actor. Toate aceste motive, sentimente pe care le am, ma indreptatesc sa consider ca anul de nastere al Teatrului de Revista "Constantin Tanase” este 1919, in asa fel incat monografia dedicata acestuia va incerca sa cuprinda izbanzile si infrangerile, orgoliile si umilintele unei institutii teatrale care, in pragul mileniului al treilea, isi completeaza tineretea celor 80 de ani proaspat impliniti.
– Cum ati petrecut ziua de nastere?
– La fel ca pe toate celelalte zile bune ale mele. Alaturi de toti cei dragi mie, am baut o cupa cu sampanie, am fumat pipa traditionala, am baut cele patru cafele espresso, ca in fiecare zi, dupa care m-am retras si m-am cufundat in lecturile mele. Intotdeauna o carte buna este cel mai bun prilej care ii ramane unui om pentru a fi cititor.
