România are un mare potențial în ceea ce privește producția de vin. În ultimii ani se obervă o dezvoltare tot mai mare a acestei industrii atât ca investiții atrase, producție, dar și calitate. Robert Băicoianu, director de vânzări culturi horticole în cadrul BASF Agricultural Solutions România, ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre imaginea și potențialul pieței viticole.
Unde se află România pe harta viticolă a Europei? Și care este potențialul țării noastre când vine vorba de producția de vinuri?
Conform statisticilor Eurostat, la nivelul sectorului vitivinicol european, România ocupă poziția 5 în topul țărilor cu cele mai mari suprafețe cultivate cu viță de vie, reprezentând 6% din suprafața totală cultivată cu viță de vie din Europa. În ceea ce privește volumul de vin produs anual în țara noastră, acesta se situează la 4-5 mil. hectolitri anual, raportat la 2021.
În ceea ce privește calitatea producției de vin, observăm o dezvoltare de la an la an. Cramele din România produc din ce în ce mai mult vin de calitate ridicată, iar acest lucru se datorează, în primul rând, tehnologiilor pe care producătorii le-au adoptat în ultimii ani, dar și creșterii nivelului de pregătire a oenologilor din România și, nu în ultimul rând, experienței celor care (n.red.: oenologilor) au venit din alte țări și au contribuit la îmbunătățirea tehnologiilor de producere a vinurilor.
Peisajul vinului românesc urmează direcția de producție, dar și de consum, a celor din lumea nouă (Noua Zeelandă, Australia), cu accent pe obținerea unor vinuri proaspete, ușoare, prietenoase, cu arome specifice soiurilor de struguri din care provin.
Având în vedere că folosim practic aceeași tehnologie, aceleași linii de producție a vinurilor, aceleași produse oenologice precum oricare dintre marii jucători din Europa, la care adăugăm condițiile climatice și de sol extraordinare pe care România le deține, avem posibilitatea de a concura de la egal la egal cu vinurile din Europa, uneori situându-ne peste acestea.
Din punct de vedere al suprafeței de vită de vie cultivată, nu ne așteptăm la modificări importante în perioada următoare, dar cu siguranță vor avea loc transformări în ceea ce privește structura soiurilor cultivate în podgoriile din România. Cantitativ, nivelul producției de vin se va menține undeva în jurul a 5 -6 milioane hectolitri de vin în următorii ani. Calitativ însă, ne așteptăm să vedem o dezvoltare continuă.
Cum arată în prezent producția de vinuri din țara noastră când vine vorba de vinuri premium versus vinuri de masă?
Majoritatea producătorilor doresc să obțină vinuri cu denumiri de origine controlată (DOC) sau cu indicație geografică (IG), dar credem că le va fi greu să vândă întreagă cantitate produsă la acest nivel de calitate. Ca atare, o parte din vinul DOC sau IG este și va fi comercializat în continuare sub formă de vinuri vrac, ceea ce nu reduce cu nimic calitatea vinului în sine.
Vinul de masă, așa cum era produs în urmă cu ceva ani, din cantități mari de struguri obținute la hectar, devine din ce în ce mai rar o opțiune pentru consumator, având în vedere faptul că ultimele tehnologii în producerea de struguri și vin duc, invariabil, la reducerea cantității de struguri pe hectar și, atunci, în mod direct, și la creșterea calității vinului.
Cât de căutate sunt vinurile românești? Reușesc acestea să-și facă loc și în străinătate?
Pe rafturile magazinelor unde reușesc să ajungă, vinurile românești sunt extrem de apreciate și consumatorii doresc să repete experiența vinului produs local, însă pentru producătorii din România este o adevărată provocare să devină cunoscuți pe piețele din Europa și cu atât mai greu pe cele din afara UE. Acest lucru se datorează și lipsei unui sprijin constant și mai consistent primit din partea autorităților. Una dintre modalitățile esențiale de promovare ar fi participarea la târguri și expoziții internaționale, dar costurile unor astfel de prezențe sunt extrem de mari, majoritatea producătorilor neavând puterea financiară de a le susține. Astfel, participarea producătorilor români este extrem de sporadică la astfel de evenimente.
Tocmai din acest motiv, în urma cu 7 ani, am luat decizia de a acorda mai mult sprijin mai ales producatorilor mici și mijlocii și am lansat competiția Povești cu Vinuri Românești. An de an, compețiția se desfășoară în 4 faze, organizate în funcție de marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), desemnează câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Acestea ajung apoi în marea finală unde sunt aleși marii câștigători.
Considerăm că principalul avantaj al concursului Povești cu Vinuri Românești este faptul că participanții au șansa ca vinurile lor să fie analizate de un juriu specializat, fără niciun cost.
Un alt avantaj major al competiției organizate de noi este acordarea de premii consistente pentru dezvoltarea afacerii, în valoare de 15.000 euro per ediție. Dincolo de premiile atractive pentru producătorii mici și mijlocii, alte avantaje ale participării la concursul nostru sunt introducerea finaliștilor într-un catalog de vinuri realizat anual care se distribuie către întreaga industrie de profil și partenerii BASF, promovarea cramelor și a oenologilor din România, cât și recomandări privind tehnologii care se pot aplica pentru obținerea unei culturi sănătoase.
În ceea ce privește cele mai căutate vinuri în afara țării, acestea sunt cele obținute din soiuri autohtone (Fetească Neagră, Busuioacă de Bohotin, Fetească Regală, etc), produse în toate regiunile viticole ale țării. Procentul de export nu ajunge la mai mult de 7-8% din producția totală de vin a României.
Produsele bio/eco sunt tot mai căutate. Cum arată acest trend pe segmentul de vinuri?
Sunt câțiva producători din România care au adoptat linia bio de producere a strugurilor și obținere a vinurilor bio, rezultatele fiind încurajatoare pentru ei. Nișa este încă destul de la început datorită prețului mai mare față de vinul clasic și a ofertei relativ reduse. În următorii ani va exista o creștere, dar va fi una mică, din cauza prețului mai mare, care este influențat de condițiile climatice și de evoluția cererii.
Tot lanțul de producție a unui vin bio presupune urmărirea tuturor verigilor care pot duce la obținerea statutului de produs bio – struguri, vin și partea de promovare. Nu poți produce vin bio, în condițiile în care într-o cramă folosești linia și pentru vinul clasic. Totul trebuie să fie separat, dedicat producției de vin bio. În plus, strugurii trebuie să provină din plantații omologate bio.
Ce şanse de dezvoltare are ţara noastră pe segmentul de oenoturism?
Oenoturismul reprezintă deschiderea către consumator, prezentarea identității producătorului, posibilitatea clienților de a interacționa cu via, tehnologia de producere a vinului și de a petrece timp de calitate.
Cererea serviciilor de oenoturism s-a simțit încă de acum 10-12 ani, când consumatorul a experimentat astfel de evenimente în afara țării. Încet-încet au apărut și în România primele complexe oenoturistice, în acest moment toate regiunile viticole beneficiind de astfel de investiții.
Investitorii au avut posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru construirea unor astfel de centre, fonduri nerambursabile între 50-90%. Chiar și în momentul de față sunt proiecte în derulare în toate zonele țării, care pe viitor vor reuși să acopere cererea din ce în ce mai mare.
Oenoturismul devine o industrie care va atrage o serie întreagă de activități conexe, pentru care va fi nevoie de specializare, personal bine pregătit în acest domeniu și de investiții constante. Clientul vine cu așteptări ridicate din punct de vedere al condițiilor de cazare, masă, servicii de relaxare și petrecere a timpului liber, obținute atât din străinătate, cât și local, de la marile lanțuri hoteliere, motiv pentru care și proprietarii unor astfel de spații trebuie să se adapteze cerințelor consumatorului și să înțeleagă că, dincolo de experiența degustării unui vin bun, cel mai important lucru este ca turistul să se întoarcă în locația sa și să recomande mai departe experiența.
La această dezvoltare a oenoturismului a contribuit și proiectul denumit “Drumul Vinului”, care avea ca scop să pună în evidență patrimoniul viticol și oenologic al României, dar căruia îi lipseau tocmai spațiile de cazare și degustare. Acest concept a fost lansat și pus în practică în toate regiunile viticole ale țării. Din păcate, în unele zone s-a dezvoltat, iar în altele a ramas la nivel de vizită a unei plantații viticole și a unei crame.
În plus, oenoturismul este o alternativă la turismul clasic din România. Te ajută să descoperi zone noi din România, care nu se află pe “harta” zonelor vizitate de români în mod clasic (litoral și munte).
Trebuie ținut cont că targetul este format din oameni tineri, cu venituri peste medie, educați, informați și pasionați de vin și vie, dornici să cunoască/deguste noi sortimente de vin.