Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Goana dupa nisip ar putea sterge Gradistea dupa harta tarii

Dupa tragedia de acum cinci saptamani de la Gradistea-Comana, cand podul de cale ferata ce facea legatura intre Bucuresti si Giurgiu s-a prabusit, oamenii asteapta cu disperare ca locuintele in care stau sa aiba aceeasi soarta. De vina nu sunt ...

Share

Rl online 0 comentarii

06.10.2005 - 00:00
Dupa tragedia de acum cinci saptamani de la Gradistea-Comana, cand podul de cale ferata ce facea legatura intre Bucuresti si Giurgiu s-a prabusit, oamenii asteapta cu disperare ca locuintele in care stau sa aiba aceeasi soarta. De vina nu sunt ploile abundente din ultima perioada, ci disperarea unora de a se imbogati peste noapte din exploatarea nisipului. Cu toate ca, dupa momentul caderii podului, s-a dispus sistarea excavarii atat din raul Arges si raul Neajlov, in prezent zeci de utilaje impanzesc zona si lucreaza nestingherite, chiar daca proprietarii acestora nu sunt autorizati sa desfasoare astfel de lucrari. "De mai bine de douazeci de ani, aici se practica excavatiile de nisip, cu sau fara autorizatie, iar demersurile noastre de a sista distrugerea zonei sunt zadarnice", spune preotul satului, Misu Gheorghe. Goana dupa nisip a atras in Gradistea mai multe societati de constructii care, fara sa tina cont de riscul de prabusire a localitatii sau de distrugerea panzei freatice, continua sa sape atat in malurile raurilor, cat si in paduri si terenurile agricole de aici. Efectele sunt evidente. Dincolo de zecile de miliarde incasate din afacerea "nisipul", peste 60 de locuinte distruse de alunecarile de teren, alte zeci poarta insemnul distrugerii partiale datorate vibratiilor produse de circulatia autovehiculelor de mare tonaj cu balastru, iar puturile oamenilor sunt secate, panza freatica fiind puternic afectata. "Pentru a avea apa trebuie sapate alte puturi, si la o adancime mai mare de 60 de metri", ne marturiseste preotul, care da si explicatii lipsei acute de apa de aici. Lipsa banilor, precum si teama oamenilor de a nu gasi firul de apa, chiar si la o astfel de adancime.

Primarul vrea si el o bucata din afacerea nisipul

Despre tragedia oamenilor din Gradistea, edilul PSD al comunei Comana, Tudor Dumitru, nu ne poate da prea multe sperante de iesire rapida din criza. El considera ca oamenii nu-l inteleg si dimpotriva ii pun bete in roate de fiecare data cand incearca sa faca ceva pentru comuna. "Reclamatii peste reclamatii, domnule... de parca as fi un infractor" se plange primarul, ocupat de altfel de punerea pe picioare a unei instalatii proprii de excavaj, undeva la marginea localitatii. Cat despre cazierul primarului PSD, aflam cu surprindere ca acesta are radacini puternice. Nu mai putin de doua condamnari pentru furt cali-ficat, ce-i drept in perioada comunista. Angajat la fabrica de mezeluri din Popesti Leordeni, in perioada anilor '80, actualul edil al Gradistei a pus pe jar conducerea intreprinderii de atunci. Tone de carne disparute. Dumitru a fost gazduit de inchisoarea Rahova 1,5 ani din prima condamnare de doi ani si un alt an dintr-o alta condamnare de 3,5 ani. "A trecut. Gata. Ce-a fost a fost pe vremea dictaturii, acum nu mai are nici-o importanta", incearca Dumitru sa ne faca un alt tablou al activitatii sale profesionale. "Sunt la al treilea mandat de primar si nu s-a intamplat nimic", spune increzator in propriile-i "forte" primarul Gradistei. "Pe asta cred ca il tine cineva in brate, ca altfel...", se intreaba retoric preotul satului, devenit de ani buni singurul aparator al satenilor. Pentru ei, nici biserica, monument istoric, din Gradistea nu mai reprezinta vreo speranta. Vechi de aproape 400 de ani, lacasul sfant este si el puternic afectat de aceeasi goana dupa nisip.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...