Problema dublului standard la produsele alimentare a devenit prioritară la nivelul Comisiei Europene (CE), după mulţi ani în care s-au tras semnale de alarmă din Est. Nimeni nu vorbeşte, însă, de multiplele standarde de calitate ale alimentelor româneşti care se vând cu aceeaşi denumire şi pe care nici o autoritate nu le controlează.
În magazinele autohtone se vând multe tipuri de alimente cu aceeaşi denumire, care au însă compoziţii şi preţuri foarte diferite. Este cazul salamului de vară, al salamului de Sibiu, al crenvurştilor, lebărului, caltaboşilor şi al altor produse de acest tip. Câţi producători, tot atâtea reţete şi tot atâtea preţuri. Putem găsi, astfel, salam de vară care costă 18 lei, 20 lei, 25 lei sau chiar 45 lei pe kilogram, deşi reţeta ar trebui să fie identică, iar preţurile să difere foarte puţin. Situaţia este valabilă şi în cazul altor tipuri de salam, cârnaţi sau crenvurşti.
O analiză atentă a etichetei relevă că ingredientele şi cantitatea lor diferă de la o marcă la alta. Cantităţile de carne, slănină ş.a.m.d. din compoziţia acestor produse ar trebui să fie aceleaşi, dacă s-ar respecta reţeta originală, însă fiecare producător “ajustează” reţetele în funcţie de propriile calcule financiare. Iar legea, sau lipsa ei, permite acest lucru.
“România ar trebui să revină la standardele naţionale de calitate a produselor alimentare, care au existat până prin anii ‘90, când au fost scoase din legislaţie la cererea producătorilor. Ei au dorit atunci să impună standardele pe firmă. Vedem azi că pe vremea când existau standardele de calitate se mânca mult mai sănătos. Atunci salamurile sau crenvurştii aveau o valabilitate de 72 de ore şi acum au termene şi de 6 luni”, a declarat pentru RL Dragoş Frumosu, preşedintele sindicatelor din industria alimentară. El spune că, în situaţia în care ar fi reintroduse standardele naţionale de calitate, producătorii ar fi obligaţi să respecte cu stricteţe reţetele produselor consacrate. În caz contrar, ei nu le-ar mai putea vinde sub denumirile respective. Altfel spus, nu ar mai putea înşela pe nimeni.
Dragoş Frumosu consideră că standardele naţionale de calitate ar trebui regândite de Ministerul Agriculturii împreună cu producătorii. Aceştia din urmă, însă, s-ar putea să nu fie receptivi, de teamă că le vor scădea vânzările (în cazul în care ar fi obligaţi să respecte standardele de calitate pentru fiecare produs, preţurile ar creşte).
“Este total fals”, adaugă Dragoş Frumosu. “Consumatorul român a devenit mult mai interesat de ceea ce mănâncă. În plus, fiecare ar putea să achiziţioneze în continuare produsele pe care şi le permite. Numai că nu ar mai putea cumpăra salam de vară, de exemplu, dacă reţeta nu este respectată, ci ar lua «salam de astă-vară»… sau cum l-ar numi producătorul. La fel şi cu celelalte produse.”.
Calitatea, sub lupa experţilor UE
Autorităţile europene lucrează la o metodologie comună de testare a produselor alimentare, care va fi gata în aprilie. Cu ajutorul acesteia, 16 state membre UE vor putea lansa, în luna mai, o campanie coordonată de testare a produselor alimentare. Testele vor îngloba compoziţia unui coş comun de produse, care sunt comercializate în majoritatea statelor membre, şi vor include testări chimice şi senzoriale. Obiectivul este ca primele rezultate să fie prezentate până la sfârşitul acestui an, a informat CE. Comisia a publicat recent setul de orientări referitoare la legislaţia UE în materie de siguranţă alimentară şi de protecţie a consumatorilor care se aplică în cazul produselor cu dublu standard de calitate. Cu ajutorul lor, autorităţile naţionale vor putea să stabilească dacă firmele încalcă dispoziţiile UE atunci când calitatea produselor pe care le vând diferă de la ţară la ţară.
Marţea trecută, CE a lansat un Centru de cunoştinţe pentru creşterea calităţii alimentelor şi combaterea fraudei alimentare. Centrul este, de fapt, o reţea formată din experţi ai Comisiei şi din experţi externi, va sprijini factorii de decizie de la nivelul UE şi autorităţile naţionale prin facilitarea accesului la informaţii şi prin schimbul de cunoştinţe ştiinţifice actuale privind fraudele alimentare şi aspectele legate de calitatea produselor alimentare.
Centrul de cunoştinţe va coordona activităţile de supraveghere a pieţei, cum ar fi cele privind compoziţia şi proprietăţile organoleptice ale alimentelor prezentate în acelaşi ambalaj al aceleiaşi mărci pe mai multe pieţe din UE. Totodată, va opera un sistem de informare şi avertizare timpurie în cazurile de fraude alimentare, de exemplu prin monitorizarea mass-mediei şi furnizarea acestor informaţii publicului larg. Nu în ultimul rând, centrul va interconecta sistemele de informaţii ale statelor membre şi ale CE.
Centrul va produce buletine informative, hărţi interactive, baze de date şi rapoarte periodice şi va face publice aceste informaţii. Noua entitate va fi finanţată de Comisia Europeană şi va completa Reţeaua UE împotriva fraudelor alimentare, furnizând o interfaţă între ştiinţă şi elaborarea politicilor în domeniu, a informat CE.
Alimente contrafăcute
Uleiul de măsline, vinul, mierea, peştele, produsele lactate, carnea şi păsările de crescătorie sunt alimentele care au făcut recent obiectul unor cazuri de fraude alimentare. CE consideră că preocupările legate de fraudele alimentare şi de calitatea alimentelor subminează încrederea consumatorilor şi afectează întregul lanţ de aprovizionare cu alimente din Europa, de la fermieri până la comercianţii cu amănuntul. Consumatorii pot fi expuşi unor practici de marketing incorecte, în special în ceea ce priveşte produsele alimentare cu compoziţie foarte diferită, vândute pe pieţe diferite în ambalaje similare.
Andruşcă: Dublul standard ar trebui interzis în UE
Ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, a ridicat, zilele trecute, la Bruxelles, problema produselor alimentare şi a altor produse de consum care au ambalaje şi mărci identice, dar compoziţii şi caracteristici diferite pentru statele est-europene în comparaţie cu alte părţi ale pieţei unice. „Regimul diferit aplicat consumatorilor ar trebui interzis în UE. Problema duală a calităţii are un impact puternic asupra consumatorilor, în special asupra celor din Europa de Est. Orice propunere legislativă pe această temă trebuie să fie clară şi trebuie analizată şi discutată cu atenţie, fiind de dorit interzicerea unui regim diferit aplicat consumatorilor în UE“, a afirmat ministrul Economiei.
