În contextul războiului din Ucraina de peste 19 luni și odată cu începerea sezonului rece, probleme gazelor și a energiei electrice, dar și costul pentru consumatori rămân probleme de rezolvat atât la nivel european, cât și național. Autoritățile dau asigurări că avem stocuri suficiente și rămân în vigoare plafonările.
Preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa continuă să scadă din cauza vremii neobişnuit de calde, care „distruge” o cerere de gaze deja afectată de apetitul redus al sectorului industrial. Contractul la gaze cu livrare în luna noiembrie a scăzut marţi dimineaţa cu 5,4%, până la cel mai redus nivel înregistrat după luna noiembrie 2022.
În total, pe parcursul ultimelor 3 şedinţe de tranzacţionare, cotaţiile la gaze naturale au scăzut cu peste 10%. Potrivit firmei de prognoze Maxar Technologies, temperaturile din vestul Europei ar urma să depăşească pragul de 20 de grade Celsius în weekend şi vor rămâne peste valorile normale, cel puţin până la mijlocul acestei luni. Acest lucru va amâna debutul sezonului de livrare a agentului termic, după un septembrie călduros.
În paralel, depozitele de gaze continuă să se umple, iar potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, gradul de umplere a depozitelor din regiune este la o medie de 96%.
În ceea ce priveşte consumul de gaze din Uniunea Europeană şi Marea Britanie, acesta a fost cu 9% mai mic în luna septembrie a acestui an, comparativ cu luna septembrie a anului trecut, potrivit lui Tom Marzec-Manser, director de analiză la firma ICIS. În plus, este cu 20% mai mic decât media lunii septembrie în perioada 2017-2021.
În Germania, luna trecută, cererea de gaze din partea sectorului comercial şi rezidenţial a fost la aproape jumătate din nivelul la care era în luna septembrie 2022, a precizat Tom Marzec-Manser, adăugând că avansul modest al cererii de gaze înregistrat în luna august din partea sectorului industrial s-a evaporat complet în luna septembrie.
România are stocuri suficiente
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a anunţat, joi, că stocurile de gaze naturale sunt asigurate şi „indiferent ce se va întâmpla, iarna o vom trece, chiar dacă va fi foarte geroasă”.
„Indiferent ce se va întâmpla, noi, iarna o vom trece. Chiar dacă iarna va fi foarte geroasă, avem stocurile asigurate, nu s-a avut niciodată aşa ceva la această dată. Dar e şi pe fondul unui consum mai redus”, a declarat Ion Sterian, în deschiderea Congresului Central – European al Gazelor Naturale.
Oficialul a mai precizat că România este în cea mai bună poziţie posibilă de până acum din punct de vedere al securităţii aprovizionării cu gaze naturale, pentru că s-a mărit capacitatea de înmagazinare cu 100 de milioane metri cubi, faţă de 2022, iar în prezent sunt 3,65 miliarde metri cubi înmagazinate, ceea ce înseamnă peste 96%.
România se îndreaptă către o supraproducție de electricitate, în timp ce își crește dependența de importurile de gaze
„Am spus că România este în pragul unei revoluţii energetice – şi cred lucrul acesta. Pentru asta avem nevoie, pe de o parte, de o viziune – şi o avem. Este definită în Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), iar în paralel lucrăm la o strategie energetică pentru România, pentru că cele două nu se exclud. Din contră, reglementările europene ne spun că pentru a actualiza PNIESC-ul sau pentru a avea un PNIESC ar trebui să plecăm de la o strategie. Asta este ordinea firească a lucrurilor”, a declarat, recent, Sebastian Burduja, la conferinţa „Energia în priză”.
În ultimul an și jumătate, sectorul energetic a început să fie inundat de investiții în energia regenerabilă, mai ales pe zona de fotovoltaice, chiar și prin instalarea de panouri solare. De altfel, distribuitorii de energie chiar se plâng că din cauza avalanșelor de racordări se pot produce dezechilibre în rețeaua energetică, insuficient dezvoltată pentru a primi brusc cantități prea mari de energie. Fenomenul instalării de panouri fotovoltaice de către prosumatori a luat o așa de mare amploare, încât anul viitor am putea avea o putere instalată de 2.000 MW, aproape cât trei reactoare nucleare de la Cernavodă. Deja, autoritățile se gândesc la impunerea unui prag pentru capacitatea panourilor fotovoltaice instalate de prosumatori.
În plină avalanșă de proiecte pe energie verde, apar și cele care vor folosi un combusibil de tranziție: gazul natural. Mai exact, în România se construiesc centrale electrice pe gaze de mari capacități. Noua termocentrală de la Mintia, care urmează să fie construită de investitorul Mass Global Energy Rom, va avea 1.500 MW. Centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, ar trebui finalizată până în decembrie 2024 de către spaniolii de la Duro Felguera. Centralele de la Turceni și Ișalnița vor avea 475 MW, respectiv 850 MW, proiectele fiind trecute în planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, care trebuie să renunțe, treptat, la producția de energie pe cărbune.
