În contextul urgenței și a oportunității unice de a gestiona problemele sistemice cu care se confruntă mediul de afaceri, ca urmare a Brexitului, Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC) face apel la o abordare integrată care să reconcilieze măsurile pe termen scurt adoptate de autorități cu sugestii concrete și cu accent pe o viziune strategică, și să asigure soluții la actualul regim fiscal aplicabil in relatiile bilaterale.
Scopul BRCC este de a crește gradul de conștientizare cu privire la posibilele efecte negative ale Convenției pentru evitarea dublei impuneri în ceea ce privește impozitele pe venit și capital, denumită în continuare RO-UK CEDI, asupra pieței și investițiilor în România și de a identifica potențiale soluții pentru a face mai atractive investițiile în ambele țări, în contextul economic actual.
BRCC evidențiază necesitatea derulării unor consultări structurate între autorități și comunitatea de afaceri româno-britanica și a semnalat principalele îngrijorări, precum și soluțiile agreate de companiile membre cu privire la posibilele efecte negative ale RO-UK CEDI asupra relațiilor comerciale bilaterale.
„Fiecare țară este responsabilă pentru propriul ei sistem fiscal, pentru propria legislație și pentru politicile și strategiile ei fiscale. Ca parte a strategiei naționale, convențiile de evitare a dublei impuneri reprezintă un mijloc important de îmbunătățire a relațiilor bilaterale. Ținând seama de toate acestea, noi apreciem Guvernul și Parlamentul României ca fiind instituții cu un rol crucial în îmbunătățirea puternicului parteneriat strategic deja instituit între România și Marea Britanie”, a declarat Dan Schwartz, Vice-Presedinte BRCC.
Relațiile economice România-Mare Britanie, după BREXIT
După Brexit, România și Marea Britanie rămân state care împărtășesc aceeași viziune pe multe teme regionale, internaționale și globale. Mai mult, comunitatea românească din Marea Britanie este a doua că mărime, fiind în general bine integrată în societatea britanică. Majoritatea românilor lucrează în sectoare care nu dispun de forță de muncă suficientă sau specialiști, precum servicii financiare și bancare, IT, arte, arhitectura, educație, cercetare și dezvoltare.
România și Marea Britanie se bucură de legături istorice profunde și împărtășesc valori europene, legături economice strânse și relații interpersonale puternice. Cele două țări acordă, de asemenea, o atenție deosebită atât schimburilor bilaterale de bunuri și servicii, cât și investițiilor. Tendința ascendentă a comerțului și volumul investițiilor britanice în România s-au menținut în ultimii ani la un nivel relativ ridicat, ambele state acționând împreună pentru a atinge obiective ambițioase. De exemplu, comerțul total cu bunuri și servicii (exporturi plus importuri) între Marea Britanie și România a fost de 9,6 miliarde de lire sterline în cele patru trimestre până la sfârșitul trimestrului 4 al anului 2022 și 3,1 miliarde de lire sterline în cele patru trimestre până la sfârșitul trimestrului 4 al anului 2021. Se remarcă faptul că România a fost al 30-lea cel mai mare partener comercial al Marii Britanii în anul 2022, reprezentând 0,6% din totalul schimburilor comerciale internaționale ale Regatului Unit. Cu toate acestea, BRCC consideră că există încă multe posibilități neexplorate în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor comerciale româno-britanice.
Situația impozitării și dubla impunere
În ceea ce privește impozitarea, ieșirea Marii Britanii din UE a adus o poziție fiscală nefavorabilă atât pentru investitorii britanici în România, cât și pentru investitorii români în Marea Britanie, comparativ cu perioada în care Marea Britanie a făcut parte din Uniunea Europeană și Directivele europene au fost aplicabile. Pe măsură ce directivele UE au încetat să se aplice, atât investitorii români, cât și cei din Regatul Unit se pot afla în situația de a fi dublu impozitați în cazul veniturilor pasive, cum ar fi dividendele, dobânzile sau redevențele.
Dubla impunere apare adesea în tranzacțiile internaționale atunci când același venit este impozitat în două țări diferite, în conformitate cu legislațiile lor fiscale naționale. De vreme ce poate afecta investițiile directe și investitorii, în special atunci când este vorba despre finanțarea activității și/sau distribuirea dividendelor, guvernele încearcă să reducă impactul negativ al dublei impuneri ori de câte ori este posibil, prin negocierea și aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri.
În acest sens, în 1975, România și Marea Britanie au semnat „Convenția pentru evitarea dublei impuneri în ceea ce privește impozitele pe venit și capital”. Tratatele privind evitarea dublei impuneri joacă un rol esențial în contextul cooperării internaționale. Astfel de tratate servesc la încurajarea investițiilor internaționale directe și, în consecință, a creșterii economice bilaterale, prin reducerea sau eliminarea dublei impuneri pentru veniturile obținute transfrontalier. Tratatele privind dubla impozitare urmăresc, de asemenea, să consolideze cooperarea dintre țări și administrații fiscale, în special în ceea ce privește prevenirea evitării plății taxelor și a evaziunii fiscale, precum și îmbunătățirea schimbului de informații în domeniul fiscal.
Ce este RO-UK CEDI
Prevederile unei CEDI sunt aplicabile rezidenților, persoane juridice și fizice, celor două state semnatare. Subliniem mai jos câteva efecte ale RO-UK CEDI asupra veniturilor pasive, cum ar fi dobânzile, dividendele și redevențele, din perspectiva impozitelor românești.
Acționarii din Marea Britanie care investesc în afaceri romanești au, de exemplu, dreptul de a primi dividende din România. De același drept beneficiază și investitorii români în Marea Britanie. De regulă, veniturile pasive obținute de nerezidenți din România, sunt impozitate la sursă. În această situație, fluxurile de venituri precum dobânzile, dividendele și redevențele obținute de investitorii britanici de la companiile românești sunt impozitate la sursă, în România. Astfel de venituri sunt impozitate de asemenea și în Marea Britanie. În prezent, impozitul reținut la sursă, aplicabil în România conform legislației interne, este de 16% pentru dobânzi și redevențe și de 8% pentru plățile de dividende. Înainte de Brexit, când directivele europene erau încă aplicabile, dobânzile, redevențele și dividendele nu erau supuse impozitului reținut la sursă nici în România nici in Marea Britanie dacă erau îndeplinite anumite condiții, întrucât directivele UE vizau încurajarea investițiilor, libera circulație a capitalulilor și eliminarea dublei impuneri. Drept un lucru relativ pozitiv, în lipsa directivelor europene, încă mai avem în vigoare RO-UK CEDI, semnată în 1975, care poate fi utilizată limitat în scopul eliminării dublei impuneri. Conform prevederilor acestui tratat, dobânzile, redevențele și dividendele pot fi impozitate la sursă, atât în Marea Britanie, cât și în România, urmând ca dubla impunere să fie evitată prin inermediul unui mecasnism de credit fiscal pe baza căruia impozitul reținut în fiecare țară poate fi dedus partial din impozitul datorat în cealaltă.Acest mecanism nu rezolvă toate aspectele practice îtrucât convenția nu ține cont de modificările de cote de impunere intervenite în România din 1975 și pâna astăzi, în acest fel prevederile ei fiind în mare parte mai puțin favorabile decât cele ale legislației interne românești. Un astfel de tratat care prevede cote de impunere mai mari sau egale cu cele prevăzute în legislația internă nu poate funcționa, ba chiar ar putea fi considerat lipsit de sens.
O potențială soluție: modernizarea RO-UK CEDI
BRCC consideră că o soluție la problemele de mai sus ar fi modernizarea RO-UK CEDI, fapt ce ar permite investitorilor din ambele țări să beneficieze de condiții similare cu cele de care se bucurau înainte de Brexit, atunci când directivele UE erau aplicabile. Am dori, de asemenea, să confirmăm implicarea și susținerea continuă a BRCC a eforturilor de realiniere a RO-UK CEDI la nevoile actuale ale mediului de afaceri din cele două țări.
Ca dovadă a implicării noastre continue și ținând cont de importanța RO-UK CEDI pentru comunitatea de business Româno-Britanică, BRCC a pus bazele unui grup de lucru intern, format din specialiști în fiscalitate națională și internațională, cu scopul de a identifica mijloacele tehnice necesare unei abordări eficiente și realiste a unei convenții moderne de evitare a dublei impuneri.
In concluzie, actuala CEDI nu este în concordanță cu noile realități economice și sociale din România și, prin urmare, nu mai sprijină economia românească actuală în plina dezvoltare, cel puțin din următoarele motive:
- Convenția are o vechime de 48 de ani și s-a încheiat atunci când, atât condițiile economice și sociale din România, cât și relațiile bilaterale economice, sociale și militare româno-britanice erau complet diferite de cele de astăzi;
- Convenția prevede cote de impozitare în multe cazuri mai mari decât legislația internă românească, ceea ce o face inaplicabilă, cel puțin în România;
- După BREXIT, prevederile fiscale mai favorabile acordate de legislația Uniunii Europene nu mai sunt aplicabile în relația România-Marea Britanie;
- Deși ambele țări au semnat un instrument multilateral (MLI), există încă diferențe între pozițiile și punctele lor de vedere, care pot fi atenuate prin adoptarea unei noi convenții;
- Într-o perspectivă românească, un nou tratat redactat folosind modelul de Convenție OCDE vă fi un argument suplimentar pentru admiterea României la OCDE;
- În cazul în care România și Marea Britanie doresc să-și îmbunătățească și să-și dezvolte relațiile bilaterale comerciale, sociale, economice și militare, prin Convenție ar trebui negociate prevederi mai favorabile pentru contribuabilii din ambele țări.
Întrucât un tratat fiscal joacă un rol esențial în cooperarea internațională și în creșterea și dezvoltarea economică națională, prin încurajarea investițiilor și a liberei circulații a capitalurilor și persoanelor, BRCC dorește să se implice în eforturile de realiniere a RO-UK CEDI la nevoile actuale ale mediului de afaceri din cele două țări și își exprimă întreaga disponibilitatea pentru derularea unui dialog constructiv cu autoritățile, oferind acestora experiența companiilor membre, acumulată în mediul economic internațional, comunitar şi local.
