3.3 C
București
joi, 19 decembrie 2024
AcasăEconomieEconomie internăRomânia are al doilea cel mai mic salariu, dar cea mai mare...

România are al doilea cel mai mic salariu, dar cea mai mare taxare din UE. Cum stăm la puterea de cumpărare

România are cea mai mare taxare pe salarii din Uniunea Europeană, deși avem printre cele mai mici salarii din uniune. Față de țările europene care au cele mai mari salarii medii nete, în România, taxarea este de aproximativ 2 ori mai mare. Din păcate, acest aspect nu este unul impus de Bruxelles, ci este decis chiar de clasa noastră politică.

Impozitele reprezintă un procent de 40,85% din valoarea salariului brut. Țara noastră este urmată de Olanda (36,68%), Ungaria (33,50%) și Cehia (31,12%). La polul opus se află Belgia (10,16%), Malta (10,00%), Marea Britanie (6,36%) și Estonia (4,36%). În Germania, taxele salariale reprezintă un procent de 26,17%. Mediana taxării în Europa este de 20,38%. Datele arată că țările europene care au cele mai mari salarii medii nete au taxări în preajma mediei de 20,38%, potrivit unui studiu KPMG din 2019.

Unde se află România, în clasamentul salariilor medii nete din Europa

Dacă luăm în calcul doar țările membre ale Uniunii Europene, avem al doilea cel mai mic salariu brut și net, doar bulgarii având remunerații mai mici, potrivit unei analize publicate de site-ul BVBescu.ro.

Totuși, la nivel european, România se află pe locul 30 din 45 de state, atât în ceea ce privește salariul mediu brut (1151 euro), cât și în ceea ce privește salariul mediu net (708 euro).

Suntem peste țările din Europa de Est și Sud-Est – Muntenegru, Bosnia și Herzegovina, Serbia, Macedonia, Albania, Kosovo, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Moldova și Ucraina. Suntem peste Federația Rusă și deasupra Bulgariei, singura țară sub noi dintre cele din UE. Totodată, suntem destul de aproape de țări Central Europene precum Slovacia, Ungaria, Letonia și Croația.

Cehia, Lituania, Polonia, Estonia și Slovenia sunt țările din fosta Cortină de Fier care au cel mai mare salariu mediu net. Cu excepția Estoniei, toate țările din Estul și Centrul Europei au un salariu mediu net mai mic decat mediana europeană. Inclusiv Grecia, care nu a făcut niciodată parte din grupul țărilor din Cortina de Fier, se află sub mediana europeană.

Care este salariul mediu net în țările europene

În prezent, continentul european numără 52 de state suverane, 5 state parțial recunoscute și 11 state nesuverane, aflate sub administrarea unor țări precum Marea Britanie, Danemarca, Grecia, Republica Moldova, Serbia, Finlanda sau Portugalia.

Analiza citată a comparat ultimele date oficiale disponibile pentru 45 dintre aceste țări. Astfel, conform datelor furnizate de portalul Wikipedia.org, cel mai mare salariu mediu, atât brut, cât și net îl găsim în prezent în Elveția. Acesta se ridică la valoarea de 6272 euro brut, respectiv 4717 euro net.

Cele mai mici salarii medii, atât nete, cât și brute, sunt, în acest moment, în Moldova (453 euro brut, 363 euro net).  Belarus (452 euro brut, 394 euro net), Ucraina (451 euro brut, 363 euro net), Armenia (423  brut, 300 euro net), Georgia (375 euro brut, 300 euro net), Azerbaijan (370 euro brut, 307 €euronet) și Turcia (nu se precizează salariul mediu brut, 307 euro net).

Datele analizate arată că mediana salariului la nivelul celor 45 de țări europene este de 2180 euro brut, respectiv 1549 euro net. În același timp, mediana salariului net este:

  • 1748 euro pe lună, pentru țările care fac parte din Uniunea Europeană;
  • 1876 euro pe lună, dacă luăm în considerare doar în țările din spațiul Schengen;
  • 2657 euro pe lună, dacă luăm în considerare doar statele din Europa Occidentală.

Cât de mic este, de fapt, salariul mediu net din România

Analiza financiară susține că în ceea ce privește salariul mediu net din România, nu ar trebui să ne raportăm, în primul rând, la țările din Uniunea Europeana, ci la una dintre următoarele două grupe statistice: state din Europa Centrală și de Est sau state europene care s-au aflat, ca și noi, sub Cortina de Fier.

Raportat la aceste două grupe de state, mediana salariului mediu net este:

•           718 euro – dacă luăm în calcul doar statele din fosta Cortină de Fier;

•           679 euro – dacă luăm în calcul toate statele din Europa Centrală și de Est.

Conform celor mai noi date disponibile din partea INS (octombrie 2021), salariul mediu net în România este, în acest moment, de 3544 lei, adică aproximativ 716 euro. Acesta este similar cu mediana salariului mediu net din statele din fosta Cortină de Fier și peste mediana aferentă statelor din Europa Centrală și de Est. Salariul mediu net din România este al 10-lea ca valoare dintre cele 21, respectiv 26 de state, fiind cu 45% mai mic decât cel din Slovenia, Cehia și Estonia (care au cel mai mare salariu mediu net din regiune). De asemenea, acesta este cu 35% mai mic decât cel din Grecia, cu 30% față de Polonia și cu 15-17% față de Croația, Letonia, Ungaria și Slovacia.

Și în ceea ce priveste Puterea de cumpărare exprimată în dolari (PPP), România se situează tot pe locul 10, aceasta fiind similară cu cea din Slovacia și cu aproximativ 10% mai mică decât cele din Ungaria, Letonia sau Croația. Cea mai mare diferență în ceea ce privește PPP este tot față de Slovenia (-45%), în timp ce diferența față de Grecia, Estonia, Cehia sau Lituania este de 27-35%.

Așadar, conform analizei, chiar dacă avem al doilea cel mai mic salariu mediu net și a doua cea mai mică putere de cumpărare din Uniunea Europeană, raportat la țările din regiune, România se află în prima jumătate a clasamentului, ocupând un decent loc 10 din 26 de state Central și Est Europene.

Cum stă țara noastră din punct de vedere al parității puterii de cumpărare în dolari

Puterea de cumpărare exprimată în dolari reflectă valorile tranzacțiilor pentru mărfurile tranzacționate între țări, spre deosebire de bunurile produse pentru uz intern.

Danemarca, Elvetia si Luxemburg conduc clasamentul parității puterii de cumpărare în dolari, cu un echivalent al puterii de cumpărare de peste 4.000 dolari. De cealaltă parte, la coada clasamentului găsim Albania, Georgia, Kosovo, Armenia și Moldova, cu un echivalent al puterii de cumpărare de sub 1.200 dolari.

Din păcate, România se află pe penultimul loc în cee ace privește puterea de cumpărare, dintre țările din Uniunea Europeana, cu un echivalent al puterii de cumpărare de 1931 dolari. Puterea de cumparare exprimată în dolari a țării noastre se află cu o treime sub mediana Uniunii Europene (2818 dolari). Aceasta este de aproximativ două ori mai mică decât cea a Danemarcei – țara europeană cu cea mai mare putere de cumpărare exprimată în dolari.

Datele analizate arată însă că dacă ne raportăm la țările din regiune, puterea de cumpărare în dolari a României este peste valoarea mediană (1693 dolari). Aceasta este similară cu cea a Portugaliei, Letoniei și Ungariei și peste cea a Federației Ruse.

De ce ar putea să fie greșită comparația cu țările membre UE

Când vine vorba de statisticile salariale la nivel european, abordarea curentă este legată de ideea că trebuie să comparăm nivelul de salarizare și puterea de cumpărare cu cele ale țărilor din Uniunea Europeană, deoarce România este una dintre cele 27 state membre. Însă, la fel ca și în cazul celorlalte țări foste membre ale Pactului de la Varșovia care acum fac parte din UE, trebuie să nu uităm faptul ca au existat diferențe semnificative, la nivel economic, față de țările occidentale. Analiza citată menționează 2 aspecte pe care ar trebui să le avem în vedere, pentru a crea o echitate crescută atunci când analizăm nivelul salarizării din România:

  1. Diferențele semnificative de dezvoltare economică între Estul și Vestul Europei, în momentul căderii Cortinei de fier, din 1989

„Având în vedere diferența uriașă dintre țările foste comuniste și democratțiile occidentale la momentul 1989, pare incorect să corelăm așteptările salariale pentru statele din Centrul și Estul Europei cu cele din Vest. Dacă analizăm din punctul de vedere al puterii de cumpărare exprimate în dolari, la momentul căderii Cortinei de fier, statele occidentale aveau un indice al puterii de cumpărare (PPP) mediu de 15.800 dolari pe an (1.325 dolari / lună), în timp ce PPP-ul mediu al statelor foste comuniste era de 5905 dolari (aproape 500 dolari / lună), respectiv de aproape 3 ori mai mic.

Datele pentru fosta URSS arată un PPP de doar 7.112 dolari (aproape 600 dolari / lună) în 1989, adică ceva mai puțin de jumătatea mediei vest-europene. 32 de ani mai târziu, PPP-ul mediu al statelor „foste occidentale” a ajuns la 37900 dolari (3165 dolari / lună), cu doar 89% mai mare față de PPP-ul mediu al statelor „foste comuniste”, care a ajuns la 20.088 dolari (1674 dolari / lună). PPP-ul Federației Ruse este, în acest moment, de 13632 dolari (1136 dolari / lună), adică de aproape 3 ori mai mic decât cel al țărilor din „Vest” și la 65% din cel al țărilor ex-comuniste”, arată analiza BVBescu.

Totodată, sursa citată arată că salariul mediu net, în anul 2000, cele mai vechi date disponibile, era de 3-7 ori mai mic în rândul țărilor din Estul Europei, față de cele din Vest. În prezent, diferența de salarii dintre vestul și estul Uniunii Europene este de 1,3-3 ori. Dacă în urmă cu 22 de ani, diferența dintre medianele salariului mediu dintre estul și vestul Europei era de aproximativ 6,29 ori, în prezent, aceasta a scăzut la o medie de 2,71.

2. Salariul mediu net, exprimat în dolari, în România, în 1990

Pentru a întelege mai bine de unde venim, trebuie să analizăm valoarea salariului mediu în România, de-a lungul anilor, susține analiza citată. Astfel, o statistică disponibilă pe site-ul Casei Județene de Pensii Giurgiu oferă o perspectivă mai clară asupra evoluției salariului mediu brut și net în România, începând încă din anul 1934. Astfel, datele citate arată că în urmă cu aproape 90 de ani, remunerația medie a unui salariat din România era de 168 lei pe lună. 13 ani mai târziu, odată cu instaurarea regimului comunist, salariul mediu ajungea la 261 lei pe lună. Pentru 1934 datele legate de paritatea leu-dolar lipsesc, potrivit sursei citate. În 1947, însă acestea indică faptul că salariul mediu în țara noastră era de mai puțin de… doi dolari / lună (1 dolar, la acel moment, era echivalat cu 150 lei).

Potrivit datelor citate, salariul lunar mediul net a depășit pentru prima dată borna de 1.000 de lei în anul 1965 (aproximativ 168 dolari). Imediat după Revolutie, în 1990, salariul mediu net ajungea în România la 3.381 lei, dar reprezenta contravaloarea a doar 97 dolari. În anii ’90, salariul lunar mediu net în România a coborât până în jurul valorii de 65 dolari, revenind în jurul valorii de 100 dolari la începutul anilor 2000.

Salariul lunar mediu net în România a început să crească odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, când a depășit pentru prima dată valoarea de 200 euro. În mod surprinzător, cea mai importantă crestere a salariului mediu net s-a produs după anul 2016, când guvernarea PSD a forțat cresterea salariului minim pe economie, ceea ce a dus la o mărire generală a lefurilor. Practic, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat în ultimii 5 ani.

Adelina Toader
Adelina Toader
Adelina este Redactorul Șef al Ziarului România Liberă din iunie 2021. Adelina are o experiență de peste 8 ani în presa scrisă. Și-a început cariera jurnalistică în grupul de presă Bursa avansând de la poziția de redactor până la cea de Managing Editor. Adelina a scris atât pe domeniul economic, cât și politic- extern. În ultimii ani, Adelina a realizat interviuri cu miniștrii, ambasadori precum și cu antreprenori din diferite domenii.
Cele mai citite

Dan Șucu și-ar dori o colaborare între Genoa și Rapid București

Dan Şucu, noul acţionar majoritar al clubului italian de fotbal Genoa CFC, a declarat, miercuri, că doreşte o colaborare de succes între gruparea din...

Zelenski și secretarul general al NATO au discutat despre viitorul Ucrainei. România nu a fost invitată la discuții

Miercuri seara, la Bruxelles, secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a întâmpinat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru discuții, alături de alți lideri europeni,...

Elena Lasconi deranjată profund de candidatura lui Nicușor Dan la prezidențiale: E așa o vrăjeală asta cu independenții

Anunțul lui Nicușor Dan despre intenția de a candida la prezidențiale nu a fost fair-play, spune liderul USR, Elena Lasconi. „Nu a fost fair play....
Ultima oră
Pe aceeași temă