O privire de ansamblu a ceea ce se întâmplă în țară acum este descrisă de analiști ca fiind un sat fără câini. Ieșirea publică a guvernatorului BNR să ne spună că o ducem rău a fost taxată de analiști care spun că acest îl observăm toți, dar nimeni nu ia măsuri, în timp ce clasa politică se pregătește de alegeri.
Într-o conferință de aproximativ două ore, am aflat de la guvernatorul BNR că o ducem rău și că nu este exclusă o recesiune tehnică, iar că cei care s-au înghesuit să treacă de la ROBOR la IRCC au greșit pentru indicele din urmă va crește foarte mult. De asemenea românii care iau credite în valută o fac pe riscul lor; Guvernul poate salva țara datorită fondurilor europene și că avem nevoie de investiții ca de aer, iar scumpirile vor fi în trend și din cauza războiului din Ucraina.
După ce a explicat zeci de minute cum stau lucrurile cu inflația și că în loc să mai scadă va mai crește la peste 16,3% la finalul anului și că de vină sunt prețurile la gaze și energie care au influențat direct scumpirile, Mugur Isărescu a încercat să ofere jurnaliștilor răspunsuri pe placul tuturor. Întrebat fiind despre ROBOR de ce a crescut atât de mult, guvernatorul a spus că este la jumătate din rata inflației și că nu este exagerat, acest lucru se întâmplă și în Occident sau este mai rău acolo. Doar că profesorul în economie Mircea Coșea a declarat într-o intervenție televizată că lucrurile sunt mult mai grave.
Anul 2023 va fi mai greu pentru că nu s-au luat măsuri pentru energie. Statul român își explotează proprii cetățeni, propria economie, sugrumă economia pentru a avea bani la buget. De ce? Pentru a-și realiza măsuri electorale. Calculele mele arată că inflația va fi 18%. Nu e nevoie să ne spună că va crește inflație, noi mergem la magazin și vedem.
O recesiune este posibilă în primăvară
Fondul Monetar Internațional strigă de câteva luni că suntem la un pas de recesiune. Nici guvernatorul BNR nu a exclus acest lucru, dar spune că soluțiile trebuie să vină de la Guvern, pentru că Banca Națională nu poate să intervină de una singură.
În partea a doua a anului viitor intrăm pe deficit de cerere. S-ar putea ca acest deficit de cerere, dacă nu va fi compensat de investiții mai mari din fonduri europene, să încetinească mult mai puternic creșterea economică. Nu ne dorim acest lucru. Vom lucra cu Guvernul, urmărim în același timp să ținem un nivel de creștere economică în România, pentru că o recesiune nu face bine nici cel puțin la corecția fiscală.
În tot acest val de declarații, analistul economic, Adrian Negrescu s-a întrebat dacă: La nevoile populației și a companiilor se gândește cineva? Pare că nu există un control în această zonă administrativă a României, nu putem trăi doar din lozinci, dorințe și putințe. Ne îndreptăm spre recesiune. Primul trimestrul ne va duce către o recesiune tehnică, a punctat analistul.
Șeful Băncii Naționale a ținut să precizeze că nu toți românii trebuie să ia credite.
,,Nu avem soluții. Fiecare să își facă calculele cum crede de cuviință și mai este un lucru pe care l-a comunicat BNR: nu oricine poate să ia un credit imobiliar, a mai spus Isărescu, care a punctat că cei care au trecut de la indicele ROBOR la IRCC nu au făcut deloc bine, deoarece IRCC are o întârziere de două trimestre și greul pentru clienții cu aceste credite abia începe.
Întrebat dacă ne permitem să majorăm pensiile așa cum se discută în Coaliție, guvernatorul Mugur Isărescu a spus că trebuie să existe și o protecție pentru populație și că există fonduri în acest sens, inclusiv taxarea marilor companii, ar putea fi printre soluții a spus mai încet guvernatorul.
Există riscul să intrăm într-o spirală prețuri-salarii, dar asta este o decizie macroeconomică la nivelul Guvernului. Dar, dacă nu depășește rata inflației, este mai degrabă o măsură de protecție, nu ai ce să faci. Doar dacă dorești ca unii să plătească. Până în prezent, și nu numai la noi, ieșirea din represiune este făcută pe seama celor care economisesc.
Mugur Isărescu a recunoscut că multe dintre promisiunile Guvernului vor fi făcute în prag electoral și că din fericire banii din PNRR îi vor ajuta pe guvernanți să ducă la bun sfârșit o parte dintre promsiuni. În același timp, șeful BNR a lăudat și Executivul pentru măsurile deja luate.
Se apropie un an electoral, un an electoral își va spune cuvântul, dar în același timp observăm eforturi substanțiale, eforturi politice în ciuda tensiunilor pentru a continua procesul de consolidare fiscală.
În concluzie, șeful BNR ne spune că avem șanse de redresare și rău e și la alții, așa că nu putem acuza direct guvernul de la București că stă nepăsător. Ce putem noi să facem este să ne punem singuri centurile de siguranță, căci nu se știe când ne ciocnim de o criză economică și nu vom avea bani să supraviețuim.
