Sistemul bancar a avut un profit record pentru România, în 2022, de 10,2 miliarde lei, care anul acesta „va fi depăşit cu mult” printre altele şi pentru că, în primele patru luni din 2023, băncile au crescut marja dintre dobânzile la credite şi dobânzile oferite la depozite, a declarat miercuri Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR).
„În 2022, sistemul bancar a avut un profit record pentru România, de 10,2 miliarde lei, peste 2 miliarde de euro – şi care anul acesta va fi depăşit cu mult. Şi cum va fi depăşit? Printre altele şi pentru că, în primele patru luni ale acestui an, băncile au crescut marja dintre dobânzile la credite şi dobânzile oferite la depozite. Iată, în timp ce în perioada primelor patru luni ale anului BNR a crescut dobânda de politică monetară cu 25
de puncte de bază, băncile comerciale, vorbesc per ansamblul sistemului, au crescut dobânda la creditele în lei noi cu 41 de puncte de bază, mai mult sau mai puţin în linie, dar au scăzut rata dobânzii oferite la depozitele nou constituite în lei cu 53 de puncte de bază. Deci, e clar, din această marjă crescută rezultă profit mai mult”, a precizat Valentin Lazea, la conferinţa organizată de Ziarul Bursa.
În opinia sa, „această tactică aplicată” nu este spre folosul nimănui din cel puţin trei motive, unul dintre acestea fiind faptul că „semnalele de politică monetară nu sunt transmise ca lumea”.
„De ce zic eu că nu este înspre folosul nimănui această tactică aplicată? Bine, băncile vor spune: domnule, nu ne certaţi pe noi, vorbiţi cu acţionarii noştri, că ei ne cer să facem profit, vor dividende. Nu vă cert pe cei de faţă. Îi cert pe acţionarii dumneavoastră. De ce le zic acţionarilor că nu e bine acest lucru? Nu e bine din trei puncte de vedere, cel puţin. Nu e bine din punct de vedere al faptului că semnalele de politică monetară nu sunt transmise ca lumea. Politica monetară, când creşte dobânda, vrea să domolească cererea excesivă din economie. Şi cum să o facă? Pe două căi: odată făcând mai scumpă creditarea şi, doi, răsplătind mai bine economisirea, adică un non-consum. Ce înseamnă cerere excesivă? La noi, cererea excesivă nu trebuie privită în mod absolut, că e mare în chip absolut cererea. Ea este excesivă faţă de oferta de servicii şi de produse pe care e capabilă să o furnizeze economia românească. Deci, când zic cere excesivă, nu e cererea enorm de mare ci e mare faţă de oferta pe care e capabilă România să o ofere de bunuri şi servicii. Ca atare, diferenţa asta între cerere şi ofertă se rezolvă doar crescând oferta, nicidecum stimulând cererea. Dacă stimulezi cererea, o să ai deficite bugetare mai mari, o să ai deficite de cont curent mai mari, o să ai inflaţie mai mare etc”, a explicat economistul-şef al BNR.
Potrivit acestuia, dacă băncile comerciale nu preiau şi pe parte de depozite semnalul BNR şi nu întăresc dobânda încât să îi stimuleze pe oameni să economisească mai mult, mesajul BNR „se pierde în neant”.
„Al doilea aspect negativ este că băncile vor spune: da, domnule, noi n-avem niciun interes să mai stimulăm publicul să economisească, că avem prea mulţi bani. Avem mai multe depozite decât credite şi asta nu din vina noastră, pentru că nu sunt proiecte bancabile suficiente în România. Şi au dreptate să spună asta. Numai că, oamenii tot economisesc la bănci în primul rând. Depozitele au crescut mai mult decât rata inflaţiei în această ultimă jumătate de an, publicul tot se duce la bănci şi nu se rezolvă dezideratul băncilor de a nu mai veni lumea cu bani la bănci. Lumea tot vine cu bani şi numai acumulează frustrare, pentru că în loc să le crească remunerarea iată, remunerarea pe care o primesc oamenii scade, ceea ce e aiurea, complet”, a mai spus oficialul BNR.
