Cu un ochi pe prognoza meteo și cu altul la ce decide Guvernul pentru iarna ce stă să bată la ușă. De regulă, de la sfârșitul lunii septembrie, este necesar să încălzim locuințele, mai ales dacă temperaturile scad sub 10 grade afară. Premierul Ciucă spune că se lucrează la planul de iarnă care urmează să fie aprobat în curând.
România în mod normal nu ar trebui să fie afectată de criza energetică datorită producției proprii. Suntem al doilea producător european de gaze naturale și depindem doar în proporție de 20-30% de importuri. Ca urmare, la noi autoritățile ar putea interveni și pe partea de pricing – spre deosebire de alte țări UE, care nevoite să importe gaze la prețurile spot, care sunt puternic influențate de Gazprom. Dacă vorbim despre rezerve, țara noastră avea la data de 9 septembrie, în depozitele subterane echivalentul a 25.3725 TWh de gaze naturale, ceea ce înseamnă un grad de umplere a depozitelor de 77,37%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat deja cinci „măsuri imediate” pe care UE le-ar putea lua pentru a aborda criza energetică, printre care va propune un plafon de preț pentru gazul rusesc, o țintă obligatorie pentru reducerea consumului de energie electrică la orele de vârf, un plafon asupra veniturilor companiilor care nu produc energie electrică cu gaze naturale.
La nivelul UE, Guvernul german va oferi tuturor contribuabililor o plată unică de 300 EUR pentru plata facturilor la energie.
Liz Truss, noul premier al Marii Britanii, se află sub o presiune enormă pentru a anunța mai mult ajutor pentru gospodării și afaceri, pe măsură ce facturile la energie cresc. Șeful guvernului britanic a anunțat că facturile la energie vor fi plafonate timp de doi ani la 2.500 de lire sterline.
În România, Guvernul a implementat o schemă de plafonare a facturilor la gaz și electricitate pentru gospodării și alți utilizatori, până la anumite niveluri de consum lunar, și de compensare a furnizorilor de energie pentru diferență.
Schema va fi în vigoare până în martie 2023. Deși, inițial, se estima că schema s-ar ridica la costuri de 3 miliarde de euro, în prezent analiştii se aşteaptă să depășească pragul de 10 miliarde de euro.
Vorbim despre o scumpire a gazelor și cu 40% față de anul trecut. De exemplu, dacă plăteați o factură de 550 de lei la gaze, anul acesta veți plăti cu aproximativ 250 de lei mai mult, ajungând la peste 800 de lei. Statul a venit anul acesta cu o reducere mai mare. Un alt exemplu, pentru o casă de 100 de metri pătrați dacă anul trecut plăteați 1.200 de lei, anul acesta veți plăti mai puțin cu 200 de lei ajungând la 1.000 de lei, potrivit unui cost estimat de Asociația Energia Inteligentă.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, recent că „din analiza de până acum nu identificăm riscul ca ţara noastră să rămână fără energie”.
„Sigur, trebuie să fim pregătiţi pentru ipoteze şi scenarii, inclusiv un scenariu negru în care neprevăzutul poate să se întâmple şi atunci, la Comandamentul de săptămâna viitoare, tocmai aceste ipoteze şi scenarii le vom discuta şi vom stabili ce avem de făcut. Există, de asemenea, o punere în aplicare a unui sistem gradual de măsuri care au ca prim obiectiv să menţină aprovizionarea cu energie electrică a cetăţenilor”, a menţionat premierul.
Nu vorbim despre o lipsă de energie, ci mai degrabă despre problemele financiare cu care se vor confrunta românii. Cei săraci trebuie sprijiniți mai mult, iar termenul de plată trebuie majorat cu cel puțin 3 luni la factură.
Ceea ce ne va salva, va fi o iarnă blândă. Deși meteorologii anunță posibile ninsori de la finele lunii noiembrie și temperaturi ce vor atinge minus 4-5 grade, ceea ce automat va impune un necesar de căldură în locuințe.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
