La o zi după ce INS a anunțat o scădere ușoară a ratei inflației la 15,1%, și Banca Naţională a României (BNR) a revizuit descendent la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, după ce anul trecut în noiembrrie, prognoza o inflație de 11,2% pentru finele acestui an.
Conform BNR, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie continuu descendentă, menţinându-se însă la valori superioare intervalului ţintei centrale. Aparent conform INS, cele mai mari prețuri s-au înregistrat la alimente, cum sunt zahărul și untul, doar că realitatea este cu totul alta și vorbim despre faptul că țara noastră este dependentă de importuri și că șansele ca prețurile să scadă brusc nu sunt mari, deoarece depindem de ce se întâmplă la nivel internațional.
,,Pe mine mă interesează puterea de cumpărare care a scăzut foarte mult și scade în permanență. Diferența de prețuri și inflația e atât de mare, încât inflația ne arată niște cifre care sunt analizate așa ca să ne distrăm statistic. Realitatea e cu totul alta, pentru că România are probleme de inflație din punct de vedere structural, nu numai a politicii monetare pe care o practică banca. România are două deficite enorme acre nu pot în niciun caz să stopeze creșterea prețurilor la anumite produse, atât timp cât adică importurile pe care le avem sunt în creștere permanentă, la niște recorduri pe care nu le-am avut niciodată. La fel se întâmplă și cu contul curent, cu împrumuturile, cresc și ele, am ajuns la 48.3% împrumuturi din PIB.”, a declarat profesorul de economie Mircea Coșea.
Dacă ar fi să nu ne panicăm cu privire la inflație, guvernatorul Mugur Isărescu a spus că toate ţările din Est, dar şi ţările din zona euro au inflaţie semnificativ superioară ţintei de inflaţie.
„La decelerare vor contribui toate componentele coşului IPC, dar cu magnitudini şi persistenţe diferite şi grosul rămâne în Core2 ajustat, adică exact inflaţia pe care o influenţăm noi şi bineînţeles că apare întrebarea ‘E cazul ca aici să strângem mai tare cererea?’. Avem o inflaţie de costuri acolo. Nu ştiu în ce măsură, strângând cererea, rezultă altceva. E o discuţie aici. Eu vă spun şi punctul meu de vedere. Dacă strângi cererea nu ştiu în ce măsură îţi afectează inflaţia când ai asemenea creşteri de costuri. Ce faci dacă le reduci cererea? Îi bagi pe producători, ăştia au costurile ridicate, le reduci cererea îi mai bagi şi în recesiune. Deci, atenţie mare, spun eu. Discutăm şi noi în Consiliul de Administraţie această temă. Este o temă recurentă. Ce poate să facă bine politica monetară restrângând cererea? Să o aducem, cum aţi văzut mai înainte, să o aducem spre zero, adică atât cât este în prezent. Un excedent de cerere este bine, dar cât poţi să o bagi în teritoriu negativ? Şi trebuie să fim atenţi în acelaşi timp, că ea vine în jos treptat, partea de costuri, să nu explodeze celelalte componente: preţurile administrate, preţurile volatile la legume şi fructe. Altminteri, la anul, o inflaţie de 4,2%, spun eu, e în afara ţintei, în afara intervalului ţintit, dar este rezonabilă dacă ne uităm la contextul geopolitic în care trăim. Avem multe componente pe care nu le stăpânim”, a declarat Mugur Isărescu.
Evoluția războiului din Ucraina este un factoru decisiz și în privința crizei energetice.
„Ca să mă exprim uşor figurativ, eu cred că trebuie să ne vedem şi lungul nasului. Adică să vedem ce putem noi să facem? Adică să facem bine, nu rău. Că putem să strângem cu politica monetară se face mai mult rău şi până la urmă să nu iasă mai nimic. O să iasă o recesiune de proporţii care oricum îţi dă peste cap alte echilibre. Aici sunt adeptul unui fine tuning”, a afirmat Mugur Isărescu.
Guvernatorul a precizat că BNR colaborează cu Guvernul şi că instituţia este atentă la măsurile de ajustare luate.
„Am vrea să facă şi ei mai mult, dar trebuie să fim realişti. Să vedem ce pot să facă. Mai rău ar fi să promită şi să nu facă”, a spus Isărescu.
Dacă cursul de schimb ar fi luat-o razna singurul impact ar fi fost numai în inflaţie mai mare, a declarat Mugur Isărescu, menţionând că teoria se aplică cu mare atenţie.
„Ce rol are cursul de schimb în asemenea situaţii, asemenea rupturi structurale? În ce măsură te poate ajuta cursul de schimb? O discuţie şi teoretică şi practică amplă. Deocamdată dacă cursul de schimb ar fi luat-o razna singurul impact, cred eu, se poate discuta mult pe această temă, singurul impact ar fi fost numai în inflaţie mai mare, nu s-ar fi făcut corecţiile necesare. Nu a fost momentul cu criza din estul României, şi criză majoră, şi cu asemenea deteriorare în raportul de schimb, pentru că au explodat toate preţurile produselor energetice, nu ar fi fost momentul să facem o corecţie prin curs de schimb. Ea trebuie să fie absorbită treptat, să treacă şocul şi pe urmă să vedem în ce măsură putem să absorbim, inclusiv prin mişcarea cursului de schimb”, a spus Mugur Isărescu.
Desigur că dacă ne raportăm la alte state care au inflație și 80%, cum este cazul Turciei sau alte state membre ale UE, Ungaria care are o inflație de 26%, oficial nu o ducem rău, însă aici este vorba despre faptul că anuite prețuri au fost plafonate și compensate de Guvern, căci în realitate și la noi inflație este de două ori mai mare.
