Cu un război la graniță și cu o producție bună de cereale, țara noastră avea șansa să redevină un mare producător de produse de morărit și panificație, dar și de ulei, însă lipsa de strategie și nefolosirea banilor europeni ne lasă în continuare dependenți de importuri de produse alimentare pe care le putem avea și exporta mai departe.
În timp ce Guvernul flutură bani europeni, dar se teme să-i pună la treabă, noi cumpărărăm produse tot mai scumpe. Este trist, dar adevărat că am ajuns să cumpărăm pâine și lapte, mai scumpe ca-n alte state Occidentale care nu produc deloc aceste alimente. Iar vestea proastă este că vom avea scumpiri mari și anul acesta, inflația nu va scădea în următoarele luni, spun analiștii.
”Vom înregistra în continuare creșteri de prețuri, mai ales la alimentele de bază, cele care s-au scumpit cel mai mult în 2022. Explicația este că o mare parte dintre ele le aducem din import. Gândiți-vă că am ajuns în situația nedorită de a importa cartofi și mere din Polonia, roșii din Ungaria, ba chiar și brânza o aducem din Bulgaria. În România o mare parte din cultivatori au fost blocați de prețurile în creștere la energie, la gaze, au fost blocați de problemele generate de inflație”, a explicat analistul Adrian Negrescu.
Peste 1,1 miliarde de lei a fost deficitul comercial al României în ceea ce priveşte comerţul extern de animale vii, alimente, cereale, zahăr sau băuturi, acest deficit adâncindu-se având în vedere ritmul mai redus de creştere al exporturilor decât cel al importurilor.
Producţia de cereale este singurul sector unde România excelează în ceea ce priveşte producţia şi exportul, livrările pe plan extern situându-se la aproape 3 miliarde de euro, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Practic, cerealele păstrează balanţa comercială a României în sectorul agricol şi al producţiei de alimente departe de dezastru.
Sectorul cărnii înregistrează cel mai mare deficit, cu un minus de peste 730 de milioane de euro, iar situaţia vine în contextul în care pesta porcină a destabilizat şi mai mult domeniul creşterii porcilor, un domeniu care oricum suferea din cauza lipsei materiei prime. Mai puţin de jumătate din carnea de porc vine din producţia fermelor locale, iar pesta porcină, care, deşi are un ritm de creştere mult diminuat faţă de anii trecuţi, tot afectează sectorul. În plus, costurile au crescut, iar fermierii renunţă treptat şi la fermele de creştere a vacilor.
În zona creşterii păsărilor România stă mai bine, în sensul în care fermele locale acoperă mare parte din consum, însă chiar şi aici importurile sunt mai mari decât exporturile. Şi în ceea ce priveşte fructele, România importă mai mult decât exportă, iar acest fapt este determinat şi de faptul că cei mai mulţi fermieri din domeniu nu au spaţii de depozitare adecvate.
România produce 4,5% din merele din UE, dar, cu toate acestea, de multe ori marile magazine moderne sunt inundate de mere poloneze, unde statul subvenţionează puternic pomicultura. În 2021, importurile de mere, pere şi gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeaşi categorie. Însă, România importă şi fructe exotice precum banane, mango şi kaki, ceea ce trage în jos puternic balanţa comercială.
În plus, România importă şi preparate din legume şi fructe. România importă de 100 de ori mai multe roşii decât exportă, iar fermierii aruncă în sezon roşiile din cauza supraproducţie şi din cauza lipsei de organizare a micilor ferme din România sau a reticenţei în a se reuni în cooperative.
Pe de altă parte, România exportă materii prime. Din cauza faptului că cerealele nu se transformă în România în produs finit, ci peste hotare, a dus la importuri de produse ale industriei de morărit de 131 de milioane de euro, comparativ cu exporturi de 26,7 milioane de euro. Pe de altă parte, exporturile de cereale se ridică la 3,6 miliarde de euro.
De asemenea, importăm lapte şi produse lactate. De altfel, deşi vedem în magazine tot mai multe branduri de lactate, la export România este prezentă în principal cu brandurile străine.
Românii au învățat să facă economii
Majoritatea românilor au cheltuit mai puțin pe produse alimentare în 2022 și și-au redus economiile și investițiile, arată cel mai recent sondaj Future Consumer Index realizat de experții EY România la începutul lunii decembrie 2022.
Potrivit rezultatelor sondajului, respondenții au indicat cele mai mari sume, între 500 și 1.000 de lei, ca fiind alocate cheltuielilor pentru produse alimentare (74% dintre aceștia, față de 80% în 2021), economii și investiții (59%, față de 68% în 2021), educație și formare – 27% (față de 34% în 2021).
„Îngrijorările și presiunile cauzate de pandemie au fost înlocuite în 2022 cu cele legate de războiul din Ucraina, ceea ce, inevitabil, a afectat comportamentul consumatorilor. Am văzut mai multe schimbări, între care: limitarea unor cheltuieli – precum cele alocate divertismentului, reducerea sumelor economisite și a investițiilor sau a celor dedicate educației și pregătirii profesionale”, a declarat Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte și liderul sectorului de Retail și Produse de Consum EY România.
