Aşa atrag atenţia reprezentanţii Comunităţii Forestierilor din România – Fordaq şi cei ai Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva.
„Dacă situaţia pădurilor României este bună, de ce avem infringement pe domeniul pădurilor? Evident, datorită supra-reglementării! Pe domeniul pădurilor avem peste 100 de acte normative în vigoare, prost aplicate, dintre care zece legi, 20 HG-uri şi zeci de ordine de ministru.
Şi avem o legislaţie silvică paralelă cu o legislaţie de mediu, explică Agerpres. În definiţia europeană, recoltare ilegală de masă lemnoasă înseamnă recoltare fără respectarea legislaţiei naţionale.
În România, administrarea obligatorie a pădurilor prin structuri silvice autorizate, evaluarea masei lemnoase prin inventariere şi marcare cu ciocan de marcat, urmărirea circulaţiei masei lemnoase în SUMAL, toate acestea induc costuri economice majore şi sunt inaplicabile pentru o mare parte a recoltării de masă lemnoasă, din păduri private şi vegetaţia din afara fondului forestier naţional.
Rezultatul? În România, ca şi în Europa, există diferenţe mari între volumul de masă lemnoasă ‘comercializat’ şi total volum recoltat, doar că în cvasitotalitatea ţărilor europene nimeni nu consideră acest volum ca reprezentând tăieri ilegale!
În cvasitotalitatea ţărilor europene marcarea arborilor cu ciocane silvice, întocmirea de acte de punere în valoare obligatorii, urmărirea masei lemnoase prin documente cu regim special, raportare într-un sistem informatic centralizat cum este SUMAL, toate sunt o suprareglementare şi o birocraţie inimaginabile şi insuportabile economic, prin costurile induse”, cred forestierii.
Potrivit sursei citate, în România, volumul mediu de masă lemnoasă pe hectar se situează la nivelul de 341 mc, faţă de 160 mc /ha în Europa, în condiţiile în care pădurile din ţară există un stoc de masă lemnoasă pe picior de peste 2,2 miliarde mc.
În acelaşi timp, raportul dintre creşterea anuală şi recoltă este că, în Europa, se recoltează, în medie, 66% din creşterea anuală a pădurilor, faţă de România unde este sub media europeană.
„De remarcat că în ţările nordice se recoltează peste 80% din creşterea pădurilor, în Suedia chiar 102%, Germania fiind şi ea la peste 80% volum recoltat din creşterea pădurii. Pădurile României sunt gestionate sustenabil din punct de vedere al recoltei”, susţin cele două organizaţii.
„Arboretele europene sunt predominat regulate, monoculturi cu o singură specie. Arboretele României sunt preponderent amestecate, cu structuri diversificate. Doar 18% din pădurile Europei au vârsta peste 80 de ani, în timp ce 31% din pădurile României au vârsta de peste 80 de ani! România are 15% din păduri peste 100 de ani!
România are 31.000 hectare de păduri incluse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, existând încă 30.000 hectare identificate şi supuse evaluării pentru a fi introduse în catalog, un patrimoniu de biodiversitate unic în Europa.
În Europa, mai puţin de jumătate din suprafeţele de pădure recoltate sunt regenerate natural, în România peste 90% din suprafeţe sunt regenerate natural, cu specii locale. În România, peste 90% din păduri sunt primare, cu structuri identic natural”, notează reprezentanţii forestierilor şi proprietarilor de păduri.
În viziunea celor două organizaţii, nu este nevoie de supra-reglementare în continuare, „să facem infracţiune silvică din recoltarea oricărui arbore, să facem infractori toată populaţia rurală care îşi transportă acasă un lemn de salcâm din capul viei şi să facem o Direcţie de Combatere a Infracţiunilor de Mediu la nivel de ICCJ, cu buget de 100 milioane euro/an.
„Calea este să respectăm dreptul de proprietate, să accesăm fonduri europene pentru protecţia biodiversităţii, să simplificăm pentru a nu mai fi în situaţia de a nu respecta proceduri naţionale, pe care ni le impunem singuri”, apreciază Fordaq şi Nostra Silva.
