Aceasta pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
„Estimările privind veniturile şi cheltuielile bugetare sunt afectate de perspectivele privind desfăşurarea crizei de sănătate publică şi implicaţiile economice ale acesteia. În acest context, deficitul bugetar ESA prognozat pentru finalul anului 2020 este de 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale (pp) faţă de nivelul din 2019. Veniturile bugetare totale sunt estimate să crească de la nivelul de 31,7% din PIB în anul 2019 la un nivel de 32,7% din PIB în anul 2020, în special pe baza creşterii ponderii în PIB a contribuţiilor sociale (cu 0,2 pp) şi a categoriei altor venituri (cu 1,1 pp). În ceea ce priveşte celelalte categorii de venituri, cele din impozitele curente pe profit şi venit sunt prevăzute să rămână la acelaşi nivel ca în 2019, respectiv de 4,8% din PIB, în timp ce veniturile din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii vor înregistra o scădere cu 0,1 pp în 2020 faţă de 2019”, se arată în documentul citat.
Proiecţiile veniturilor bugetare pentru anul 2020 au la bază evoluţia pozitivă moderată a fondului de salarii şi scăderea consumului privat estimate în contextul crizei pandemice.
Pe de altă parte, dinamica estimată pentru cheltuielile bugetare pentru 2020 este mai amplă, fiind prevăzută o creştere a cheltuielilor cu aproximativ 3,5 puncte procentuale, de la un nivel de 36% din PIB în 2019 la 39,5% din PIB în 2020.
„Această creştere are la bază majorarea semnificativă a ponderii transferurilor sociale în PIB cu aproximativ 1,4 pp, până la un nivel de 13,2% din PIB în 2020, precum şi creşterea ponderii subvenţiilor de la 0,4% din PIB la 1,2% din PIB”, susţin reprezentaţii MFP.
Conform precizărilor Eurostat cheltuielile cu şomajul tehnic şi asistenţa socială legată de pandemia COVID-19 au fost înregistrate pe clasificaţia ESA ca subvenţii pe producţie. Creşteri sunt înregistrate şi la celelalte categorii de cheltuieli, MFP menţionând creşterea ponderii cheltuielilor salariale cu 0,4 pp şi creşterea formării brute de capital fix cu 0,3 pp.
„Pentru anul 2020, la fundamentarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, s-a avut în vedere acordarea celei de-a II-a tranşe de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018, precum şi menţinerea cuantumului sporurilor la nivelul acordat pentru luna decembrie 2019, menţinerea indemnizaţiilor funcţiilor de demnitate publică alese şi numite, a valorii indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă, la nivelul aferent anului 2019. De asemenea, potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 septembrie 2020, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, salariile de bază se vor stabili la nivelul salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”, se mai spune în documentul MFP.
În acest context, atât deficitul cash cât şi ESA sunt planificate pentru anul 2020 la un nivel de 6,7% din PIB.
Programarea bugetară conform Strategiei fiscal bugetare prevedea un deficit ESA de 3,6% pentru anul 2020. Diferenţa faţă de acel nivel este explicată de criza generată de pandemia COVID-19, pe de o parte pierderea de venituri cauzată de încetinirea activităţii economice generată de pandemie, iar pe de altă parte de creşterea cheltuielilor cu echipamente medicale şi asistenţa socială (şomaj tehnic, indemnizaţii pentru părinţii care stau acasă cu copii, etc.), susţin finanţiştii.
Potrivit MFP, pentru România a fost declanşată procedura de deficit excesiv (EDP) deoarece deficitul ESA a depăşit pragul stabilit de Pactul de Stabilitate şi Creştere de 3% din PIB în anul 2019. Recomandarea stabilită în cadrul EDP pentru România este să revină la un deficit de sub 3% din PIB până în anul 2022, iar pentru anul 2020 era stabilită o ţintă a deficitului ESA de 3,6% similară cu estimările din Strategia fiscal bugetară.
Concomitent, Comisia Europeană a declanşat Clauza generală derogatorie, care permite statelor membre sa devieze de la ţintele fiscal bugetare stabilite, iar costurile generate de pandemia COVID-19 să primească un tratament special. În practică acest lucru înseamnă că România va fi evaluată privind atingerea ţintei EDP prin excluderea costurilor generate de COVID-19.
(N.R – Autorităţile române preferă metodologia cash în cazul deficitului bugetar, la fel ca şi FMI, în timp ce Comisia Europeană pe cea bazată pe ESA. Diferenţa dintre cele două raportări: metodologia pe cash presupune o numărare a plăţilor făcute efectiv, iar deficitul calculat în baza sistemului conturilor europene cuprinde şi plăţile angajate, chiar dacă banii efectiv sunt daţi la un alt termen).
