Creșterile de preț în zona euro au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, dar ar trebui să înceapă să scadă în a doua jumătate a anului, potrivit Euronews.
Prețurile de consum din zona euro au crescut cu un record de 5,1% luna trecută, potrivit celor mai recente date ale Băncii Centrale Europene (BCE), sfidând așteptările unei încetiniri.
Care sunt cauzele?
Prețurile ridicate au fost determinate în primul rând de creșterea tarifelor la energie și, în al doilea rând, de alimente.
Prețurile energiei din zona euro au fost în ianuarie cu 28,6% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut, o creștere record, în timp ce creșterea costului alimentelor neprocesate s-a accelerat.
Prețul serviciilor a continuat să crească cu 2,4%.
Pandemia a determinat aceste scumpiri.
Economiile europene s-au redeschis lent în 2021, deoarece tot mai multe restricții au fost ridicate. Oamenii au început să călătorească din nou și să meargă la restaurante, cumpărând astfel mai mult.
Dar logistica nu se mișcă în același ritm.
Companiilor le este greu să țină pasul cu această cerere.
Provocările, cum ar fi lipsa containerelor, a făcut ca transportul mărfurilor a devenit mai dificil și mai costisitor. Cu cât astfel de dificultăți persistă mai mult, cu atât este mai probabil ca firmele să “transfere” aceste costuri asupra clienților lor sub formă de prețuri mai mari.
Petrolul, gazul și electricitatea au devenit, de asemenea, mai scumpe în întreaga lume.
Potrivit BCE, deoarece o mare parte din costurile companiilor și ale oamenilor sunt legate de energie, prețul petrolului, gazelor și electricității contează foarte mult pentru inflația generală: jumătate din creșterea recentă a inflației s-a datorat prețurilor mai mari la energie.
Cât ar putea dura?
Comisia Europeană a declarat că presiunile inflaționiste vor scădea probabil anul viitor.
„După ce a atins o rată record de 4,6% în trimestrul al patrulea al anului trecut, inflația din zona euro poate ajunge la 4,8% în primul trimestru al anului 2022 și să se mențină peste 3% până în trimestrul al treilea al anului 2022”, a declarat Comisia într-un comunicat.
„Pe măsură ce presiunile cauzate de constrângerile de aprovizionare și prețurile ridicate la energie se estompează, inflația este de așteptat să scadă la 2,1% în ultimul trimestru al anului”, a adăugat acesta.
Dar incertitudinea rămâne ridicată, deoarece perspectivele economice europene generale depind de tensiunile geopolitice dintre Ucraina și Rusia, dar și de evoluția pandemiei în întreaga lume.
Thomas Wieser, un economist americano-austriac care a ocupat funcția de președinte al Grupului de lucru al Eurogrupului în anii grei ai crizei financiare, a explicat pentru Euronews că este foarte greu de anticipat când inflația va scădea cu adevărat sub ținta BCE.
„Nu știm. Situația noastră este mai bună decât în Marea Britanie sau SUA, unde în special sursele de inflație din SUA sunt parțial diferite de ceea ce avem în zona euro, mai ales că stimulul fiscal pe lângă o economie deja în creștere a fost mult, mult mai mare acolo decât în Europa”, a spus el.
„În al doilea rând, nu avem nicio idee când vor începe să se rezolve problemele lanțului de aprovizionare. Există motive să sperăm că în a doua jumătate a anului, acest lucru se va echilibra.
Ce se poate face pentru a opri creșterea inflației?
La începutul acestei luni, președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că nu poate exclude în mod clar o creștere a ratei dobânzii în 2022 și a spus că întâlnirea din 10 martie va fi crucială pentru a decide cât de repede banca centrală va încheia programul său de lungă durată de cumpărare de obligațiuni, ca sprijin de criză pandemică pentru economie.
„Dacă inflația ar continua, cred că există motive pentru retragerea stimulentelor destul de curând în cursul anului 2022”, a declarat Wieser pentru Euronews. „Inflația este rea pentru cei care sunt economisitori. Inflația este rea pentru cei care au venituri nominale fixe sau destul de stabile, iar asta include mulți oameni.
„Și nu este doar banca centrală a cărei sarcină este să controleze sau să prevină întărirea datelor în jurul nivelurilor actuale de inflație, ci face parte și din sectorul întreprinderilor care urmărește creșterea prețurilor, cum ar fi partea sindicatelor din negocierile salariale”, a adăugat Wieser.
Dar cu gospodăriile sărace afectate cel mai mult, Guntram Wolff, directorul grupului de gândire Bruegel din Bruxelles, a declarat pentru Euronews că sunt necesare măsuri mai curajoase din partea factorilor de decizie.
„Ceea ce pot face factorii de decizie este, desigur, să acorde sprijin acestor gospodării. Aș spune că sprijinul nu ar trebui să fie o reducere a taxei pe valoarea adăugată a energiei, ci mai degrabă un transfer direct, astfel încât aceștia să aibă mai multă putere de cumpărare”, a spus Wolff.
În timp ce experții monitorizează situația din Europa și din lume, este destul de clar că, deoarece pandemia nu a lovit toate țările în mod egal, acesta este și cazul inflației.
Iar dezbaterea asupra modului de a avansa în era post-pandemie nu va fi ușoară și a fost începută cu o umbră de amenințări geopolitice și financiare.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!
