Petre Daea a declarat, într-o conferință de presă, că se lucrează zi și noapte la reabilitarea sistemului național de irigații, iar primele rezultate se vor vedea anul acesta, când se va iriga și prin canalul Siret-Bărăgan.
„Refacerea sistemului de irigații este un obiectiv extrem de important și necesar. Am constatat, la fața locului, că principala noastră preocupare în ultimii 28 de ani a fost să distrugem, nu să construim. Uneltele principale au fost barosul, bomfaierul și securea. Barosul – cu care s-au dezlipit dale și s-au spart ziduri ca să se fure cărămizile și tot ce se poate fura – bomfaierul sau flexul – ca să se taie și să se fure fierul – și securea, cu care s-a tăiat orice pom aflat în cale. Dacă am face o statistică, s-ar constata că în toți acești ani s-a exportat mai mult fier vechi decât grâne. S-a distrus tot ce s-a construit înainte și acum suntem condamnați să refacem ce s-a distrus“, a spus ministrul.
Petre Daea a precizat că s-a lucrat toată iarna în stațiile de irigare la refacerea stațiilor de pompare a apei, dar și în ateliere, la construcția de agregate care au fost montate imediat ce vremea a permis acest lucru. Totodată, s-a lucrat în câmp, la curățarea canalelor de aducțiune. „În data de 15 mai s-a introdus apă în canalele reabilitate. Lucrăm în prezent și cu pompe la irigații și cu agregate la desecări, pentru că în anumite zone trebuie să eliminăm apa în exces de pe terenurile agricole. ANIF a lucrat cu 380 de agregate la desecări, în acest an. Avem un program de susținere gratuită a fermierilor, respectiv ducem apa gratuit la stațiile de pompare, cu bani de la buget“, a spus Daea.
El a precizat că în prezent există 1.000 km de canal plin cu apă, din care se irigă 825.000 ha de teren agricol, urmând a se ajunge la 1 milion de hectare până la finele anului. Prin comparație, în 2016 se irigau doar 346.000 ha. Unul din sistemele de irigații aflat în reabilitare este cel de la Stânca Costești.
Petre Daea s-a declarat șocat de ceea ce a găsit la fața locului: „S-a furat tot ce se putea fura, s-a distrus tot. Nu există nici o urmă de piesă. S-a reabilitat, pe 30 mai vom face probele mecanice, iar la începutul lunii iulie se va testa partea electrică. Până atunci, se curăță canalul de aducțiune și secțiunea de scurgere“. Potrivit ministrului, România este în prezent un șantier deschis de irigații: „Programul este urmărit, avem un calendar care se respectă oră cu oră. Este cea mai mare investiție în agricultură de după ´89. Se vor face irigații peste tot acolo unde au funcționat cu zeci de ani în urmă. Vom avea o primă satisfacție să irigăm anul acesta prin Canalul Siret-Bărăgan“.
Un pariu greu: Canalul Siret-Bărăgan
Petre Daea a mai spus că unul din obiectivele sale este continuarea lucrărilor de construcție la Canalul Siret-Bărăgan, un proiect foarte complex, a căror lucrări au fost cvasi-abandonate. Ministrul a refuzat să ofere mai multe detalii. În prezent, sunt finalizate lucrările pe numai 5,7 km din totalul de 197 km, cât prevede proiectul. În 2012, se estima că valoarea investiției este de 3,5 miliarde de euro. Canalul ar urma să aibă o lățime la bază de 20 metri și o adâncime de 7 metri și va asigura irigații pentru 10% din terenurile agricole din țară.
Suntem singura ţară a UE care a încheiat depunerea cererilor pentru plata subvenţiilor europene
România este singura ţară din Uniunea Europeană (UE) care a încheiat depunerea cererilor de plată până pe data de 15 mai, în condiţiile în care deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE, a afirmat ministrul Agriculturii, care a precizat că acest succes a implicat un volum imens de muncă.
„Toţi din APIA şi de la Direcţiile Agricole nu au avut sâmbătă şi duminică libere, nu au ştiut de 1 Mai sau de sărbători. Au fost la muncă tot timpul pentru a înregistra cererile şi pentru a se achita de obligaţii şi de misiunea pe care o avem de îndeplinit şi care este cel mai important obiectiv din programul de guvernare: a da subvenţiile la timp (…). Nu există niciun fermier care să fi rămas în afara sistemului şi nu există niciun judeţ care să nu se fi încadrat în parametrii stabiliţi“, a spus ministrul. El a precizat că fermierii români au depus în campania 2018 peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017.
Mai mult de jumătate din fermierii români au peste 60 de ani
Mai mult de jumătate din cei 866.000 de fermieri care au depus cereri unice de plată la APIA au peste 60 de ani, iar din aceştia, 4.224 au vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani, a mai spus Petre Daea.
El a precizat că este pentru prima dată când se poate şti exact vârsta fermierilor după depunerea cererilor în sistem, iar aceste date vor fi analizate pentru elaborarea politicilor agricole în sector. „Din nefericire, din cei 866.000 de solicitanţi de subvenții, cei cu vârsta de peste 60 de ani adună la un loc 453.630 de fermieri. Dintre aceștia, 223.994 sunt în categoria 61 – 70 de ani, 161.198 au între 71 şi 80 de ani, 64.205 fermieri au între 81 şi 90 de ani, iar grupele de vârstă sub 60 de ani „nu au o dinamică pozitivă“, a precizat Daea.
