Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Culmea strategiei naționale. Cum vrea ministrul Economiei să salveze uraniul românesc

Ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă, alături de alți 70 de deputați și senatori, vrea să asigure strategia națională privind menţinerea ciclului nuclear integrat printr-un proiect de doar trei articole, probabil una dintre cele mai mici și mai vagi legi elaborate vreodată.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 05.06.2018 - 09:06

România își asigură aproape 20% din producția de electricitate din surse nucleare, prin Centrala Nuclearelectrică (CNE) de la Cernavodă. Mai mult, statul vrea să finalizeze construirea altor două reactoare, pentru care se află în negocieri cu investitori chinezi. Problema este însă asigurarea combustibilului nuclear necesar centralei, în condițiile în care Compania Națională a Uraniului (CNU) se află în dificultăți financiare majore și este la un pas de închidere.

România este singura țară europeană care are ciclu nuclear integrat: CNU exploatează uraniu în mine, procesat în Uzina de la Feldioara în octoxid de uraniu, ulterior în pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu. Aceasta constituie materia primă pentru producerea de fascicule de combustibil nuclear necesare centralei de la Cernavodă, produse în fabrica de la Pitești (FCN Pitești) deținută de Nuclearelectrica.

CNU, în comă

Rezervele de uraniu exploatate acum sunt aproape epuizate, noi mine nu au fost deschise, iar prin legislație CNU este legată de un singur client: Nuclearelectrica (SNN). De doi ani și jumătate, l-a pierdut și pe acesta, fiindcă operatorul centralei de la Cernavodă a găsit pulbere de dioxid de uraniu mai ieftin în altă parte, la canadienii de la Cameco, unul dintre liderii mondiali în domeniu.

În condițiile în care statul a eșuat până acum în a gândi o strategie eficientă de salvare a CNU, 71 de parlamentari, printre care și actualul ministru al Economiei, Dănuț Andrușcă, au inițiat recent un proiect de lege (PLx 318/2018) menit, în viziunea lor, să ducă la salvarea CNU și deci la menținerea ciclului nuclear integrat.

Intitulat pompos „Proiect de Lege pentru asigurarea strategiei naţionale a României privind menţinerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă”, acesta este însă făcut praf de Consiliul Legislativ, organul consultativ de specialitate al Parlamentului.

Proiectul privind „stategia națională” are doar trei articole, dintre care Art. 1 prezintă ceea ce se spune deja în titlul propunerii de act normativ: „Prezenta lege stabilește asigurarea strategiei naționale a României pentru menținerea ciclului nuclear integrat, în condiții de securitate națională, precum și modalitatea prin care România își menține securitatea și independența energetică prin păstrarea ciclului nuclear integrat”.

Articolul 3 este la fel de vag și generalist: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, se asigură și se protejează interesele strategice ale României privind securizarea continuității în aprovizionarea cu combustibil nuclear pentru CNE Cernavodă, în scopul asigurării securității și independenței energetice a României”.

Uraniul local, preferat

Practic, „greutatea” întregului proiect de lege se mută în articolul 2, care are cinci aliniate, însă și acestea generează confuzii. Aliniatul (1), de pildă, vorbește și de „combustibil nuclear” și de „materie primă”: „Combustibilul nuclear necesar pentru menținerea ciclului nuclear integrat necesar reactoarelor de tip CANDU este produs doar pe teritoriul României. În cazul în care nu se asigură integral cantitatea de materie primă autohtonă necesară producerii combustibilului nuclear, diferența poate fi importată”.

Acesta este întărit de aliniatul (2): „Furnizarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar reactoarelor de tip CANDU pentru funcționarea centralei nuclearelectrice de la Cernavodă se realizează prin menținerea componentei strategice a ciclului combustibilului nuclear, în vederea asigurării independenței energetice a României, prin exploatarea uraniului, precum și prin prepararea și rafinarea materiei prime pe teritoriul național”.

Totodată, alin. (4) stipulează că „producerea pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu pentru combustibilul nuclear necesar reactoarelor de tip CANDU se realizează cu susținerea activității singurului producător de pe teritoriul României cu respectarea legislației UE privind transparența, nediscriminarea și concurența în acest domeniu”.

Care-i strategia?

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă, aducând împotriva lui argumente extrem de dure. Primul este că obiectul acesteia este reglementat deja de acte normative deja adoptate. Totodată, acesta semnalează că prin sintagmele „este produs doar pe teritoriul României”, respectiv „se realizează cu susținerea activității singurului producător de pe teritoriul României” se urmărește crearea unui drept exclusiv în favoarea unui singur producător de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (CNU – n.r.), putând încălca mediul concurențial. Legislația internațională în domeniu prevede obligativitatea de a exista cel puțin doi furnizori, astfel încât să existe concurență între ei și să se evite sincope în aprovizionare.

„Semnalăm că textul este foarte restrâns, rezumându-se la doar trei articole, deși este o lege ce ar urma să reglementeze un domeniu extrem de sensibil și anume acela al asigurării strategiei naționale a României privind menținerea ciclului nuclear integrat, în condiții de securitate națională. Mai mult decât atât, un act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerințe de claritate și previzibilitate, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. În acest context, pornind de la titlul propunerii legislative, semnalăm că redactarea este defectuoasă, întrucât nu există concordanță între acesta și conținutul proiectului, nefiind stabilită în fapt nicio strategie națională a României. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că formula introductivă lipsește, întreaga propunere este formulată într-o asemenea manieră încât creează confuzii, ca de exemplu art 2. alin (1)”, a precizat Consiliul Legislativ. 

Totodată, organul consultativ de specialitate al Parlamentului a precizat că „proiectul are un caracter preponderent declarativ, încălcând astfel dispozițiile art. 38 din Legea 24/2000, republicată, cu modificările ulterioare, care prevăd în mod expres că textul trebuie să aibă un caracter dispozitiv, caracterul declarativ nefiind specific actelor normative”.

SNN pregătește contract pe trei ani 

Contractul actual al SNN cu Cameco expiră la începutul lunii iulie 2018, astfel că operatorul centralei de la Cernavodă a transmis pe 30 mai invitații celor doi furnizori ai săi – CNU și Cameco – pentru participarea la licitația de atribuire a unui contract-cadru pe trei ani pentru furnizarea unei cantități maxime de 720 de tone de uraniu natural sub formă de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu. Termenul de răspuns este 7 iunie 2018, potrivit datelor primite de la Nuclearelectrica la solicitarea RL.  

Comentarii

loading...