Criza energetică simultană cu războiul din Ucraina, criză pentru care Occidentul acuză Rusia, afectează puternic toate țările europene.
Se caută soluții în fiecare țară afectată, dar și la nivelul Comisiei Europene. Una dintre ideile luate în calcul este repunerea în funcțiune a unor exploatări de cărbune și a unor termocentrale pe cărbune.
România are tradiție în exploatarea cărbunelui și are, încă, resurse de cărbune. O situație complicată se înregistrează acum în Oltenia, la Complexul Energetic Oltenia și la Sucursala Electrocentrale Rovinari. Sucursala ar trebui să fie alimentată cu lignit de la cariera Roșia. Dar această carieră s-a închis ca urmare a demersurilor efectuate de activiști de mediu, mai ales din cadrul asociației Bankwatch Romania.
În prezent există un litigiu între Complexul Energetic Oltenia şi asociaţia Bankwatch România pe tema funcţionării carierei Roşia. La Roșia (județul Gorj) se află cea mai mare carieră de cărbune din România. La solicitarea asociaţiei Bankwatch, în luna iunie 2022, acordul de mediu al carierei Roşia a fost suspendat. Drept urmare, de la data de 1 august 2022, un grup al Electrocentralei Rovinari, cu putere instalată de 330 MW, a fost oprit. Surse din cadrul Transelectrica subliniază că, pentru perioada sezonului rece 2022 – 2023, funcţionarea grupului respectiv este vitală pentru România. Mai ales în condițiile în care livrările de gaz din Rusia către UE ar putea fi complet oprite. Până la un milion de gospodării din România primesc energie electrică pe baza cărbunelui provenit de la Roșia.
Există riscul ca funcţionarea centralelor termoelectrice pe hidrocarburi să fie diminuată faţă de iarna anterioară din cauza lipsei combustibilului. Specialiști din cadrul Transelectrica estimează că scăderea funcționării centralelor bazate pe combustibil din import poate fi acoperită doar de centralele electrice din cadrul CE Oltenia.
România nu mai are în Sistemul Energetic Naţional centrale electrice cu funcţionare mixtă, adică la care gazul să poată fi înlocuit cu păcură. Pe de altă parte, nivelul resursei hidro este mult mai redus faţă de anii anteriori, din cauza secetei. Gradul de umplere al lacurilor de acumulare pe anul curent este cu aproximativ 15 la sută sub cel al anului anterior. Debitul Dunării este unul extrem de redus faţă de debitul normal pentru această perioadă, existând pericolul ca una sau chiar ambele unităţi ale CNE Cernavodă să fie oprite din cauza imposibilităţii asigurării parametrilor necesari răcirii reactoarelor.
Cele trei grupuri ale CTE Rovinari este esenţială, acestea folosind cărbune autohton, ceea ce reprezintă un avantaj în contextul politic și economic internațional. Fără funcţionarea CTE Rovinari în sezonul rece ar fi afectată funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic național și crește riscul apariţiei unor incidente sau avarii. Aceastea ar putea chiar impune aplicarea unor măsuri restrictive privind consumul de energie electrică în România.
Cel mai recent termen de judecată dintre Bankwatch și CEO a fost la 22 august 2022. Pe timpul procesului, autorizaţia de mediu pentru cariera Roșia rămâne suspendată.
Pentru acest termen de judecată, Transelectrica a transmis o scrisoare prin care a explicat impactul reducerii producţiei la CTE Rovinari, în contextul energetic european actual. Din păcate, Ministerul Energiei nu a emis nicio reacţie.
Surse din domeniul energiei spun că Daniel Burlan, preşedintele Directoratului CE Oltenia, ar fi făcut mai multe demersuri către autorităţi, inclusiv către Ministerul Energiei și Ministerul Mediului. Aceste ministere au preferat să rămână în pasivitate.
În perioada de iarnă, în zilele în care nu sunt condiţii pentru funcţionarea centralelor cu surse surse regenerabile, la nivelul SEN se pot produce maxim 7000 MW (dacă funcţionează toate cele 3 grupuri din cadrul CTE Rovinari). Iarna consumul minim pe durata zilei este 9000 MW, deci e nevoie de un import masiv de nergie electrică care în condiţiile energetice europene actuale va fi foarte greu sa imposibil de asigurat.
Din producţia de cărbune din primele 6 luni la nivelul SEN (5.276 GWh), Complexul Energetic Oltenia a sigurat 4.641 GWh, adică 87,9%. Din această cantitate, 2.163 GWh au fost produşi de CTE Rovinari, această centrală asigurând 40,9% din totalul producţiei pe bază de cărbune la nivelul SEN în semestrul I – 2022. În ultimii ani, România a devenit din ţară eminamente exportatoare de energie electrică, ţară net importatoare.
Occidentul vrea să redeschidă minele
Preţurile în pieţele SPOT (Piaţa pentru Ziua Următoare) au crescut la toate bursele europene. Dacă în 2019 – 2020 preţurile medii erau între 30-40 euro/MWh în 2022 au ajuns la 200-250 Euro / MWh, la nivelul României atingându-se şi maxime orare de aproape 700 Euro/ MWh. Este ideal ca România să aibă energie “curată”, din surse nepoluante, pe termen lung. Dar marea urgență, pentru iarna dintre 2022 și 2023, este ca România să aibă energie.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
