În nordul României, în zona vecină cu Ucraina, cea mai înfloritoare “afacere” pare să fie contrabanda cu țigări, care a păgubit statul român, numai în anul 2017, cu peste 640 de milioane de euro – echivalentul a trei miliarde de lei.
România are 2.000 de kilometri de graniță cu state din afara Uniunii Europene, în care prețul tutunului poate fi de până la șase ori mai mic decât în România. Concret, un pachet de țigări care se cumpără din Ucraina cu 2,50 sau cu 3 lei se vinde ulterior în România, en engros, cu 5 – 6 lei, iar prețul final, în piață, chiar și la București, ajunge la 8 – 9 lei.
Principalii factori care favorizează contrabanda sunt sărăcia, absența unui loc de muncă, dar și legăturile de prietenie și de rudenie dintre locuitorii din nordul României și cei din Ucraina.
Și tatăl și bunicul au fost contrabandiști
“Dacă tatăl și bunicul i-au fost contrabandiști, e greu să te duci acum la un om și să-i spui că nu e bine ceea ce face”, recunoaște comisarul-șef Florin Coman, împuternicit la comanda Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației.
Această unitate supraveghează frontiera României în trei județe – Maramureș, Satu Mare și Suceava, pe o lungime totală de aproape 500 de kilometri, inclusiv 93 de kilometri pe râul Tisa.
Granița trasată între România și Ucraina, pe considerente politice și militare, a separat atât comunități de români cât și de ucraineni. Dar ei, chiar și acum, când trec în țara vecină, nu zic „mă duc peste graniță”, ci „mă duc peste apă” sau „mă duc peste Tisa”. Foarte mulți au dublă cetățenie, română și ucraineană. Și trec frontiera, legal, cu destule ocazii – la sărbători, la nunți, la înmormântări, pentru a-și vizita rudele și prietenii sau, pur și simplu, „la fete”.
Tot legal, o persoană poate trece peste frontieră, o dată pe zi, două pachete de țigări. De fapt, practic, ele nu sunt niciodată doar două, ci sunt trei – patru, dintre care unul deja deschis, ca să sugereze că e destinat consumului propriu. Doar cu trei – patru pachete de țigări aduse pe zi din Ucraina în România, un om ajunge să câștige cam 2.000 de lei pe lună, estimează Cristi, un tânăr polițist de frontieră. Ceea ce înseamnă mai mult decât 1.200 de lei pe lună, cât ar câștiga un român din Maramureș, dacă și-ar găsi un loc de muncă în zonă…
„Dar cine merge în Ucraina nu se ocupă doar de țigări. Se aduce motorină”, ne dezvăluie Alin, un șofer profesionist din Satu Mare, recent întors din Ucraina. Potrivit acestuia, în Ucraina, cea mai scumpă motorină costă, la stație, circa un euro litrul. Dar motorina e mult mai ieftină dacă n-o iei de la stație, ci de la un om din curte. Așa se face că mașinile se duc din România în Ucraina cu portbagajul și rezervorul goale, apoi se întorc cu rezervorul plin cu carburant și cu portbagajul plin cu țigări. De menționat este faptul că rezervorul unui autocar, de exemplu, are o capacitate de 800 de litri.
Alin spune că, în nordul României, contrabanda cu țigări a existat dintotdeauna, dar s-a intensificat de câțiva ani, din momentul în care autoritățile au pus capăt traficului cu lemne tăiate ilegal. Și cam aceiași oameni care au făcut trafic cu lemne fac, acum, contrabandă cu țigări.
Traficul de lemne este încă prezent, dar țigările sunt mai profitabile (Foto: Mihai Diac)
Țigările se aduc însă în România pe multe căi, nu doar în autovehicule – cu trenul, cu caii, cu sania, cu deltaplanul (un caz la care polițiștii de frontieră români au lucrat luni de zile), și, mai nou, cu dronele.
„Auzim aproape noapte de noapte zgomotul dronelor, dar nu le vedem. O dronă poate căra și 50 de cartușe de țigări. Le-am spus oamenilor mei să nu mai alerge după ciori, că poate le trimit special ca să-i scoată din dispozitiv”, spune ofițerul Cristi.
Un element pozitiv este că, acum, și polițiștii de frontieră români au primit în dotare drone. Deocamdată sunt doar două. Ambele sunt dotate cu camere de filmat, cu care transmit la sol imagini în timp real, iar una dintre ele are și cameră cu termoviziune. Cele două drone, în valoare totală de 112.000 de lei, au fost donate Poliției de Frontieră de firma British American Tobacco – unul dintre marii producători de țigarete, direct prejudiciat de contrabanda înregistrată la granițele României.
Unul dintre depozitele cu țigări confiscate de Poliția de Frontieră (Foto: Mihai Diac)
Contrabanda cu țigări aduce mai multe pagube, ne-a explicat Adrian Frățilă, director relații externe al BAT. Pe de o parte sunt pagubele financiare directe, pentru că sunt destui români tentați să cumpere țigări mai ieftine decât cele din magazin. Pe de altă parte, apar prejudicii la adresa mărcilor consacrate, întrucât 90 la sută dintre țigările aduse din Ucraina sunt contrafăcute. Și nu în ultimul rând, țigările contrafăcute reprezintă un pericol pentru sănătatea consumatorilor – chiar mai mare decât țigaretele originale, pentru că, spre deosebire de acestea, despre țigaretele contrafăcute nu se știe sigur ce conțin.
Primarul e de partea suspecților
În satele românești de la frontiera cu Ucraina observi câteva lucruri stranii. Localnicii se plimbă aparent fără treabă, privind lung spre mașinile care poartă sigla Poliției de Frontieră. Dintr-un anume bar, prietenii contrabandiștilor îi supraveghează pe agenți. Iar printre case, extrem de des, apar ulițe care duc direct spre râul Tisa, adică spre graniță.
“Mulți au grădinile până la Tisa. Râul e mic, se poate trece uneori și pe jos. Iar dincolo de râu începe grădina verișorului din Ucraina. Un bax de țigări are 1.000 de pachete, iar un om poate duce în spate și trei baxuri”, ne explică Cristi.
Potrivit acestuia, în zonă circulă și un banc. “Cum învață să meargă un copil din Valea Vișeului? Cu un cartuș de țigări în mâna stângă și cu altul în dreapta, ca să aibă echilibru”…
În asemenea condiții, acțiunile poliției de frontieră sunt extrem de dificile: “Într-un sat, aproape în fiecare casă se poate ascunde un contrabandist. Dintr-o mie de case, 900 nu știm din ce bani sunt făcute”.
“Mascații” de la Poliția de Frontieră intră uneori chiar în locuințe, ceea ce a produs, în comuna Bistra, chiar iritarea unui primar. Acesta a făcut chiar reclamații la adresa polițiștilor de frontieră, pe motiv că-i hărțuiesc pe locuitori și că le-ar face percheziții abuzive. Rezultatul este că, în prezent, la acțiunile din localitatea Bistra, polițiștii de frontieră se duc înarmați cu pistoale – mitralieră.
Doi polițiști de frontieră împotriva a 12 contrabandiști
Într-un an de zile, polițiștii de frontieră fac uz de armă de circa 200 de ori, ne-a precizat comisarul-șef Florin Coman. Dar conform regulamentelor, uzul de armă se face inițial în plan vertical, iar de obicei nu este nevoie să se tragă și asupra suspecților. Pentru că ei preferă să abandoneze marfa de contrabandă și să fugă, iar dacă o patrulă, formată din doi agenți, se întâlnește cu 12 traficanți, agenții reușesc să captureze marfa, dar nu mai prind și contrabandiștii.
Urmele acestor confruntări se văd în curtea Inspectoratului Poliției de Frontieră, unde sunt depozitate sute de mașini confiscate de la contrabandiști. Multe mașini sunt avariate de pe urma unor accidente produse în timp ce erau urmărite, iar una dintre ele are, în spate, o gaură de glonte.
Urmă de glonte într-o mașină capturată de oamenii legii (Foto: Mihai Diac)
Din păcate, nu doar polițiștii de frontieră au armament, ci și infractorii. Cam de două ori pe an, în localitățile din nordul României se găsesc grenade sau se înregistrează incidente în care sunt folosite arme introduse ilegal în România, din spațiul ex-sovietic. Aruncarea unei grenade pe geamul unei case nu mai e ceva șocant. Un asemenea incident este menit, de regulă, să-l avertizeze pe contrabandistul român că partenerul său din Ucraina așteaptă plata pentru țigările deja livrate.
Pentru că, dacă țigările, în loc să fie vândute, au fost deja confiscate de polițiștii de frontieră, contrabandistul român nu mai are de unde se plătească, iar de aici apar tentativele de intimidare. „Cu cât acțiunile noastre sunt mai numeroase, cu atât numărul unor asemenea incidente sporește”, spun comandanții de la Poliția de Frontieră.
Care ar fi, totuși, soluțiile? Dacă localnicilor li s-ar oferi locuri de muncă stabile și plătite decent, ei ar avea, în mod real, o alternativă. Un combinat de industrializarea lemnului, din județul Maramureș, avea cândva 5.000 de muncitori. Acum, mai lucrează aici doar o mie.
O altă variantă este turismul ecologic, dar deocamdată fie cu automobilul, fie cu trenul, de la București la Sighetu Marmației se fac zece ore. Poate, cândva, primarul care face memorii contra Poliției de Frontieră va face și demersuri pentru reparația gropilor din asfalt.
