România nu a reușit să ia măsuri eficiente pentru a corecta abaterile bugetare semnificative înregistrate, a transmis Consiliul European. Acesta a emis o nouă recomandare pentru țara noastră, cea de-a treia din iunie 2017 până acum, în cadrul „Procedurii de abatere semnificativă” a UE. De asemenea, Consiliul a emis o recomandare similară pentru Ungaria. Ambele țări sunt considerate responsabile pentru abateri semnificative de la obiectivele bugetare pe termen mediu, așa cum au fost convenite în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere, aferent regulamentului fiscal al UE.
România a înregistrat derapaje bugetare semnificative începând cu luna iunie 2017, după o deteriorare semnificativă a soldului structural în 2016 și o deteriorare ulterioară în 2017. În decembrie 2017, Consiliul a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente de remediere a acestei situații și a solicitat măsuri pentru a se asigura că creșterea nominală a cheltuielilor publice nete primare nu va depăși 3,3% în 2018, reprezentând o ajustare structurală anuală de cel puțin 0,8% din PIB.
În 2017, în conformitate cu datele privind bugetul, soldul structural al României s-a deteriorat la -3,3% din PIB, iar cheltuielile publice nete primare au fost cu mult peste nivelul de referință stabilit de Consiliu.
Ambii indicatori confirmă o abatere bugetară semnificativă.
Iar nerespectarea recomandărilor anterioare – cu riscul depășirii valorii de referință de 3% din PIB a UE pentru deficitele publice – necesită măsuri urgente.
Consiliul European a emis o nouă recomandare pentru România, care stabilește că trebuie făcute corecții atât în 2018, cât și în 2019. Potrivit documentului, România trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că creșterea nominală a cheltuielilor publice nete primare nu va depăși 3,3% în 2018 și 5,1% în 2019, însemnând o ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB în ambii ani. Consiliul a stabilit un termen-limită, respectiv 15 octombrie 2018, până la care România să notifice cu privire la măsurile întreprinse.
Creșterea economică încetinește
Ritmul creșterii economice în România a început să încetinească după avansul uimitor al consumului înregistrat anul trecut, care a fost mai rapid chiar decât cel al piețelor emergente din China, notează publicația Intellinews. “Prognozele pentru cât de mult va încetini economia românească în acest an sunt amestecate. Erste anticipează o creștere de doar 4,1%, luând în considerare cifrele trimestriale publicate până în prezent, și nu mai mult de 4,5%. Acest lucru este cu mult sub proiecția optimistă a Guvernului, de 6,1% (…). Banca Mondială anticipează o creștere de 5,1% (un upgrade de 0,6 puncte procentuale față de previziunile sale din ianuarie), la fel ca și Fondul Monetar Internațional, în timp ce Comisia Europeană preconizează o creștere de 4,5%.
Datele din ultimele două trimestre arată că ritmul de creștere economică început deja o să încetinească. „O anumită încetinire a expansiunii consumului a fost într-adevăr inevitabilă, dar există o componentă a încetinirii economice care ar fi putut fi evitată”, spune economistul-șef al Erste, Horia Braun Erdei, citat de Intellinews.”Vorbesc, pe de o parte, despre înrăutățirea încrederii consumatorilor, care a fost asociată, în primul rând, cu modificările din Codul fiscal care au intrat în vigoare în acest an și care au crescut cel puțin pe termen scurt în ceea ce privește incertitudinea cu privire la creșterea netă a salariilor și, în al doilea rând, cu saltul brusc al inflației și al ratelor dobânzilor. Aceste sentimente au fost afectate de consum în a doua jumătate a anului 2017 și s-au manifestat în încetinirea activității sectorului de comerț cu amănuntul în primul trimestru din 2018″, a spus Erdei.
Este economia supraîncălzită?
Alături de încetinirea ritmului de creștere, există semne care indică o supraîncălzire a economiei, în special creșterea rapidă a inflației, generând temeri legate de o eventuală “aterizare forțată”, afirmă experții. “Problemele sunt agravate în România și în alte țări din centrul și estul Europei de problema pieței muncii, care presează asupra inflației”, a declarat Roger Kelly, economist în cadrul BERD. Această situație a apărut mai întâi în Polonia și în alte țări din Europa Centrală, dar este din ce în ce mai mult o problemă în România, care a înregistrat cea mai rapidă creștere a costurilor forței de muncă pe oră în UE în luna aprilie, precum și cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă din UE în primul trimestru, potrivit datelor Eurostat.
Pe 6 iunie a.c. FMI și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile de supraîncălzire a economiei românești din cauza inflației și a deficitelor mari, a investițiilor rămase în urmă, precum și a reformelor structurale lente și a cerut o politică macroeconomică mai strictă.
