Argumentele sunt legate de cifrele îngrijorătoare ale OMS, conform cărora tinerii din România fumează de la vârste fragede și sunt de cinci ori mai numeroși, raportat la populație, față de cei din Statele Unite.
De asemenea, sunt amintite cauzele producerii unor boli, asociate cu fumatul și efectele negative ale acestuia asupra organismului.
Modificările vizate ar fi următoarele:
Actualizarea definiției fumatului în actele normative care reglementează consumul de tutun, în concordanță cu diversificarea produselor din tutun, astfel încât produsele de același tip care afectează sănătatea umană să fie reglementate în același mod – modificările vor fi necesare în Legea nr. 349/2002 și în Legea nr. 201/2016.
Actualizarea definiției produselor din tutun – modificare în Legea nr. 457/2004, în concordanță cu diversificarea produselor din tutun, astfel încât produsele de același tip care afectează sănătatea umană să fie reglementate în același mod.
Actualizarea definițiilor publicității, promovării și sponsorizării produselor din tutun, directe sau indirecte, în așa fel încât interdicțiile cuprinzătoare ale acestora să fie conforme cu art. 13 din Legea nr. 332/2005, îndepărtând excepțiile curente – modificare în Legea nr. 457/2004.
Eliminarea expunerii și publicității produselor din tutun sau produselor conexe la punctele de vânzare și permiterea expunerii și publicității doar în magazinele special amenajate în scopul exclusiv al vânzării acestor produse – modificare în Legea nr. 457/2004.
Interdicția acțiunilor de promovare a produselor din tutun și a distribuirii gratuite de mostre de produse din tutun sau produse conexe – modificare în Legea nr. 457/2004.
Interdicția acțiunilor de sponsorizare a produselor din tutun – modificare în Legea nr. 457/2004.
Interzicerea fumatului în autovehiculele în care se află minori și femei însărcinate – modificare în Legea nr. 15/2016.
Introducerea exceptării unor situații speciale – pacienții cu afecţiuni psihice internați în unităţi sanitare în baza unei hotărâri emisă de o instanţă de judecată dar doar în spații special amenajate în exteriorul clădirilor, cu respectarea unor condiții – modificare in Legea nr. 15/2016.
Introducerea contribuției pentru sănătate aplicate cuprinzător tuturor formelor de produse din tutun conform redefinirii acestora – modificare în Legea nr. 95/2006.
Fundaţia Art Production care, alături de ARTEXIM a organizează Festivalul „George Enescu”, protestează faţă de această iniţiativă, care se află în procedura parlamentară de dezbatere.
O nouă lovitură pentru Cultură
Interzicerea sponsorizării de către companiile de tutun. E pregătit statul să suplinească deficitul de finanțare?
Mari nume din artele spectacolului, organizatori de festivaluri și evenimente, actori, coregrafi, muzicieni, manageri culturali, critici de artă, publiciști, realizatori de emisiuni culturale, reprezentanți de asociații artistice sau caritabile, au cerut Comisiilor pentru cultură din Parlament respingerea inițiativei legislative (L 443/ 2019) prin care, printre alte prevederi radicale, ar urma să fie interzise sponsorizările acordate de companiile de tutun.
De la Constantin Chiriac la Tudor Giurgiu, de la Gigi Căciuleanu la Gabriel Croitoru, de la Valerian Mareș la Răzvan Popovici, de la Marin Cazacu la Horia Mihail, de la Cătălin Ștefănescu la Sever Voinescu, de la Ludmila Patlanjoglu la Octavian Saiu, de la Virgil Nițulescu la Mireille Rădoi, ca sa amintim doar câțiva dintre semnatari, toți consideră că în prezent cultura are nevoie de sprijin constant și consistent din partea mediului privat, în condițiile subfinanțării actuale acute.
„Ne pronunțăm ferm împotriva unei asemenea restricții care va afecta major domeniul cultural și artistic și vă adresăm respectuos rugămintea să ne permiteți să organizăm în continuare festivaluri și evenimente culturale în România.
Acestea au nevoie de susținere și promovare, mai ales în lipsa unei finanțări publice consecvente și consistente. Înlăturarea unui susținător financiar important precum industria tutunului va crea lipsuri și prejudicii pentru actele de cultură.
Marile evenimente și instituții culturale din România au fost sprijinite de către companiile de tutun, în mod continuu și temeinic, cu sume importante în ultimii douăzeci de ani”, se arată în scrisoarea menționată.
Potrivit scrisorii semnate de 37 de personalități din domeniul cultural, sensul acestei restricții extreme este de neînțeles, cu atât mai mult cu cât sponsorizarea „cu scopul sau având ca efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun” este interzisă din anul 2004, prin Legea nr. 457/2004 privind publicitatea și sponsorizarea pentru produsele din tutun.
„Sponsorizările oricăror companii sunt binevenite și bineprimite de către instituțiile care organizează festivaluri, spectacole, expoziții, concerte, recitaluri și alte manifestări artistice, mai ales în condițiile în care nu sunt foarte multe acele organizații/ companii care își permit să aloce bugete considerabile, an de an, pentru a da continuitate unor evenimente de masă și pentru a face vizibilă România în ochii opiniei publice internaționale.
De cele mai multe ori, contribuția acestor companii face diferența nu numai în ceea ce privește organizarea evenimentelor și festivalurilor de anvergură, dar și pentru susținerea unor evenimente în localități mici, în zone defavorizate sau care nu ar prezenta interes pentru alți potențiali sponsori ori finanțatori”, se mai arată în documentul menționat.
În opinia semnatarilor, singurul rezultat ar aprobării inițiativei legislative în forma actuală poate fi „doar prejudicierea actului cultural și artistic din România”.
De mai bine de 20 de ani, companiile de tutun din România au susținut sau susțin Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Transilvania International Film Festival (TIFF), Festivalul International George Enescu, Festivalul SoNoRo, turnee de muzică clasică în orașele mici, instituții teatrale (Teatrul Național București, Opera Română, Teatrul Masca), muzee (Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Țăranului Român), reviste de cultură (Luceafărul, Iocan), companii de dans (Gigi Căciuleanu Romania Dance Company), spectacole cu mari trupe de dans contemporan, piese de teatru, burse de spectacole, concerte, evenimente, centre culturale, publicații, proiecte editoriale, conferințe, programe educaționale, dar și organizații caritabile și programe sociale sau campanii publice care nu s-ar mai putea derula dacă propunerea ar fi adoptată în forma actuală.
