Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

UPDATE Firma lui Adrian Videanu ține în loc șoseaua de centură. Răspunsul Titan Mar

Un gard a iscat dihonia între fostul primar general şi Compania de Autostrăzi. Aceasta din urmă a expropriat Titan Mar, firma deţinută de Videanu, dar nu poate intra cu utilajele pentru a începe lucrările.

Share

Adrian Bărbulescu 0 comentarii

Actualizat: 27.05.2016 - 11:24

Un gard a iscat dihonia între fostul primar general şi Compania de Autostrăzi. Aceasta din urmă a expropriat Titan Mar, firma deţinută de Videanu, dar nu poate intra cu utilajele pentru a începe lucrările.

De ani buni, autorităţile tot încearcă să lărgească la patru benzi de circulaţie două sectoare ale șoselei de centură a municipiului Bucureşti, astfel încât să se poată circula civilizat între Autostrada Bucureşti-Piteşti şi Autostrada Soarelui, spre Constanţa.

Lucrările de extindere a Centurii de Nord au început în 2007, fiind finalizate parțial abia în 2013. Pentru cei 20 km pe care se poate circula acum pe patru benzi, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a cheltuit aproximativ 400 milioane de lei, cu TVA. Numai că lucrările, licitate în mandatul lui Ludovic Orban la Ministerul Transporturilor, nu au inclus lărgirea şi a sectoarelor cuprinse între DN2 (Voluntari) şi A2 şi între DN7 (Chitila) şi A1. În atari condiţii, Şoseaua de Centură nu face legătura între cele două autostrăzi importante care pleacă din Bucureşti. Cum traficul este de coşmar pe porţiunile nemodernizate, toţi şoferii preferă să o ia prin oraș, aglomerând un trafic și așa complicat.

Anul acesta, conducerea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România părea că vrea cu adevărat să înceapă lucrările în forţă măcar pe tronsonul lipsă, care este mai avansat. Numai că avântul s-a oprit într-un gard al companiei Titan Mar, deţinută de Adriean Videanu.

Deciziile de expropriere pentru suprafețele necesare lărgirii Şoselei de Centură la patru benzi pe sectorul menţionat au fost luate încă din luna septembrie a anului 2013 şi aduse la cunoştinţa celor ce urmau să fie afectaţi. În urmă cu aproximativ două săptămâni, sub semnătura directorului general al CNADNR, Cătălin Homor, li s-au trimis notificări proprietarilor. În paralel, banii stabiliţi în urma expertizelor au fost consemnaţi la CEC.

Numai că nu toţi proprietarii s-au conformat legii, care prevede eliberarea de îndată a amplasamentului, chiar dacă sunt nemulţumiţi de suma oferită pe post de despăgubire. Întâi eliberează terenurile, astfel încât să poată intra utilajele, iar mai apoi pot contesta în instanţă valoarea despăgubirilor. Aşa spune legea.

Breteaua de legătură cu autostrada se opreşte în gardul lui Videanu

După cum au precizat pentru România liberă surse din cadrul CNADNR, printre cei care refuză să le facă loc utilajelor, se află şi compania Titan Mar, deţinută de Adriean Videanu, care are baza de producţie pe Şoseaua de Centură, chiar la intersecţia cu A1. Aici, trebuie expropriată o suprafaţă de teren necesară construcţiei unei bretele care să facă legătura între drumul ocolitor şi autostradă.

Concret, după cum au precizat sursele noastre, cei de la Titan Mar refuză să demoleze gardul, despre care spun că are fundaţie şi costă foarte mult, iar pentru acesta nu au fost despăgubiţi. CNADNR susţine însă că respectivul gard a fost construit pe baza unui plan urbanistic zonal (PUZ) care nu are avizul companiei, cu toate că întreprinderea are ieşire la un drum european, în speţă Şoseaua de Centură. „Despăgubirile se acordă, potrivit legii, pe baza unui raport de evaluare şi sunt raportate la grila notarilor publici. De aici apar şi discuţiile, pentru că legea nu spune că sumele oferite spre despăgubire trebuie să fie identice cu grila norailor, ci doar să se raporteze la aceasta. Dincolo de asta, odată ce apare decizia de expropriere statul român devine proprietarul acelui teren”, au precizat sursele.

Contactat de România liberă, directorul general al CNADNR, Cătălin Homor, nu a vrut să comenteze disputa dintre companie şi Videanu, dar a confirmat indirect cele relatate de sursele noastre. „Nu vreau să comentez cazuri particulare, dar pot să spun că sunt unii proprietari care refuză să părăsească amplasamentele”, a precizat Cătălin Homor.

Acesta a precizat că, dacă şi aceste probleme vor fi rezolvate, în august drumarii de la Delta ACM ’93 vor avea frontul de lucru liber de orice sarcină şi se vor apuca de lucru, astfel încât la finele anului să putem avea tronsonul respectiv la patru benzi de circulaţie. În paralel, pasajul de la Chitila va fi lărgit de la patru la şase benzi, pentru a face mai bine faţă traficului.

L-am contactat pe Adriean Videanu, pentru a obţine şi punctul său de vedere în disputa cu CNADNR. „Nu ştiu să vă răspund, nu sunt director general (la Titan Mar – n.red.)”, ne-a răspuns fostul primar, care ne-a îndemnat să trimitem o solicitare scrisă la adresa de e-mail de pe site-ul societăţii, ceea ce am şi făcut. Până la ora închiderii ediţiei nu a sosit niciun răspuns.

Frontul de est. Situaţie sumbră

Situaţia nu este însă nici pe departe la fel de bună pe celălalt tronson care trebuie lărgit la patru benzi, situat în partea de nord-est, între DN2 (Voluntari) şi Autostrada Soarelui, în lungime de 11,2 km. Anul trecut, CNADNR a reziliat contractul cu Tehnologica Radion, ca urmare a intrării în insolvență a firmei românești.

Contractul cu firma deţinută de Teodor Berna fusese semnat în 2012, lucrările începuseră un an mai târziu, însă în februarie 2015, atunci când s-a produs rezilierea, stadiul fizic era de puţin peste 7%. Cătălin Homor ne-a precizat că în prezent se lucrează la revizuirea proiectului, astfel încât intersecţiile cu drumurile secundare să fie dotate cu pasaje supraterane, pentru a nu se mai forma ambuteiaje. În total, este vorba de trei astfel de pasaje.

„În luna septembrie vom scoate din nou lucrarea la licitaţie. Luând în calcul termenul necesar pentru rezolvarea eventualelor contestaţii, în vara lui 2018 am putea circula pe patru bezi şi pe acest sector”, a mai spus Cătălin Homor.

UPDATE Titan Mar spune că CNADNR nu a plătit suficient

Cu oarecare întârziere, oficialii Titan Mar au răspuns întrebărilor adresate de România liberă. Ei recunosc că au fost expropriaţi de CNADNR, dar susţin că nu pentru toate construcţiile ce urmează a fi demolate.

„Între reprezentanții CNADNR și cei ai Titan Mar există o situație litigioasă deoarece în decizia de expropriere nu au fost introduse toate imobilele existente pe amplasamentul ce face obiectul exproprierii, aşa cum prevede legea 255/2010. Titan Mar respectă întocmai prevederile legislației în materia exproprierii și este de acord cu eliberarea amplasamentului menţionat în decizia de expropriere care vizează modernizarea Șoselei de Centură. Însă reprezentanții CNADNR au solicitat ridicarea unei construcții și eliberarea unui amplasament care nu este cuprins în decizia de expropriere nr. 1333/19.09.2013 și pentru care nu au fost prevăzute despagubiri, astfel cum este obligatoriu potrivit legii nr. 255/2010. În situaţia în care CNADNR nu va respecta prevederile legale privind exproprierea, Titan Mar va acţiona în instanţă pentru clarificarea acestui litigiu”, se arată în răspunsul companiei patronate de Adriean Videanu.

În ceea ce priveşte suma consemnată la CEC de CNADNR, oficialii Titan Mar susţin că ea nu este cea cuvenită: „Suma consemnată la CEC este aferentă unui amplasament pentru care Titan Mar și-a manifestat disponibilitatea de a fi eliberat. Pentru construcţia şi amplasamentul care nu sunt prevăzute în decizia de expropriere, CNADNR nu a a prevăzut despăgubirea aferentă şi nici nu a consemnat vreo sumă de bani, aşa cum prevede legea 255/2010”.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...