În literatura de specialitate, spune preşedintele Consiliului Fiscal, e cunoscută ca „imposibila trinitate”: poți avea concomitent stabilitatea cursului, mișcările libere de capital și politica monetară autonomă.
Acum, la cel puțin una din cele trei trebuie să se renunțe, afirmă Dăianu. Noi cu mâna noastră decidem asta.
În economiile emergente, explică expertul, se practică de aceea flotarea controlată a cursului (cum face şi BNR) și se încearcă descurajarea capitalurilor speculative, inclusiv prin măsuri macroprudențiale.
Cu atât mai mult, un deficit bugetar mare poate fi o lovitură letală pentru stabilitatea economiei, când finanțarea e problematică, atrage atenţia expertul, cu trimitere directă poate la starea previzionată a marelui nostru deficit bugetar, pe anul în curs.
Există o aşa-zisă „imposibilitate la pătrat”: reducerea drastică a dobânzii de politică monetară, injecțiile de lichiditate, deficitele mari și facilitățile fiscale, cu finanțarea deficitelor, plus stabilitatea cursului de schimb.
Daniel Dăianu face o radiografie dură
Ciclul epidemic, spune Daniel Dăianu, „depinde nu numai de viteza de câștigare a imunității (individuale și colective) și de obținerea unui vaccin (tratament)”, ci şi „de respectarea de către persoane, comunități, a regulilor de auto-protecție, de distanțare fizică/socială”.
Astfel, în ciclul epidemic, e posibil să avem mai multe valuri. „teama, precauția vor însoți conduita multora” şi „acest sindrom se adaugă aversiunii față de risc, față de asumarea de investiții în producție, care preceda izbucnirea pandemiei”, afirmă preşedintele Consiliului Fiscal, într-o opinie.
Dar cât va costa tot ce ţine de acest restart? „Există”, spune Dăianu, „costuri greu de estimat, cum sunt cele privind procesul educațional”.
„Panta de revenire nu va fi simetrică. Vor fi fluctuații, în funcție de ciclul epidemic.” Daniel Dăianu, preşedinte Consiliului Fiscal
Deși trimestrul trei din acest an va revela o urcare importantă a activității economice față de cel anterior, „panta de revenire nu va fi simetrică. Vor fi fluctuații, în funcție de ciclul epidemic”, prevesteşte expertul.
Este de așteptat ca numeroase persoane și firme să economisească, să crească aşa-numite „balanțe precauționare”. Datele bancare deja indică acest fenomen.
Foarte interesant şi simptomatic: când nu se văd în dinamica prețurilor, costurile de tranzacție crescute implică diminuări de câștiguri nete, pierderi efective sau sunt cuprinse în deficite bugetare mai mari, adică în datorii publice crescute.
Finanţarea economiei
Economiile est-europene își pot reveni mai ușor putând beneficia și de eventuala relocalizare a unor activități din Asia, explică preşedintele Consiliului Fiscal.
Dar și pentru acestea potențialul de creștere va fi afectat negativ, chiar dacă acesta va rămâne considerabil superior celui din economiile avansate din UE.
Traiectoria repornirii economice în România depinde de cum ne vom descurca cu finanțarea economiei în 2020, de măsurile concrete de sprijinire a economiei și de cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin.
Repornirea, atrage atenţia Daniel Dăianu, depinde și de refacerea lanțurilor de producție în Europa.
