Casa modulară din containere maritime

La casa clasică, bazată pe un proiect regular, preţul economic pe metrul pătrat este de 450 de euro, cel standard trece de 500 de euro, iar cel premium de 600 de euro. Aşadar, dacă vrei să-ţi faci o casă de 100 mp, rezultă un preţ de la 45.000 de euro până la peste 60.000 de euro. Dacă vrei o casă de 200 mp, preţul se dublează.

Mai adăugăm şi costul te­renului. Acesta poate varia. Un preţ tipic citadin în ­Ilfov-Bucureşti, pentru 200 mp, ajunge la 100.000 de euro. Presupunem că are utilităţi, dar, dacă trebuie făcute racordările, preţul total creşte şi mai mult. În aceste condiţii, fiecare bănuţ contează, în funcţie de bugetul pe care îl ai la dispoziţie.

Dacă costurile pentru teren şi racorduri la utilităţi sunt fixe, previzibile, cele de construcţie a casei pot fi micşorate. O soluţie nouă, mult mai bună decât pare la prima vedere, e cea a caselor modulare din containere maritime. Mai ales că acestea efectiv îţi pot fi aduse gata făcute, pe teren, şi gata, ai casa ta.

Casă, dulce casă ­boierească!

La momentul actual, exis­tă pe piaţă mai multe tipuri de containere asamblate. Dimensiunile lor uzuale sunt mai mult decât suficiente pentru o cameră sau o casă. Containerul maritim de 20’ are şase metri lungime, aproape 2,50 m lăţime şi aproape 2,60 m înălţime.

Costă între 860 de euro şi 1.950 de euro. Este arhisuficient pentru un hol relaxat. În acesta, ai loc, pe lung, pentru un dressing de şase metri, încăpător pentru nevoile unei familii medii.

Un container de 40’ are 12,19 m x 2,438 m x 2,591m. Costă undeva la 2.000 de euro. Mai există şi versiunea de 2,90 înălţime. Combinând aceste trei tipuri de container, poţi să jonglezi şi să-ţi faci o vilă boierească elegantă. Dar, atenţie: dacă-ţi vine-n cap ideea să-ţi fixezi în perete un tablou, nu merge cu dibluri.

Containerele second hand asamblate se pot achiziţiona cel mai uşor de la operatorii economici care le folosesc: societăţi de transport din porturile maritime şi fluviale; societăţi de transport auto; societăţi de construcţii ce folosesc aceste containere în organizarea de şantier; societăţi specializate în comercializarea containerelor noi şi second hand.

Atenţie la modificările structurale

Un container are o rezistenţă structurală sporită cât funcţionează cu uşile închise, iar structura de re­zistenţă nu a fost întreruptă. Pereţii exteriori, acoperişul şi pardoseala, explică experţii, fac parte din structura aceasta de rezistenţă. Orice modificare trebuie supervizată de echipa de proiectare şi, dacă e făcută, trebuie luate măsuri compensatorii.

Din acest motiv, trebuie să eviţi enunţul “nu am nevoie de proiectanţi, pentru că voi executa lucrarea la faţa locului, pe şantier, cu constructorul, de capul meu”.

Dacă iei două-trei containere şi începi să te joci cu ele pe cont propriu, fără avizul unei echipe de ingi­neri, exis­tă posibilitatea să te muţi frumuşel în casă şi să se facă plăcintă peste tine când ţi-e lumea mai dragă.

E bine, când cumperi un container, să verifici even­tualele deteriorări struc­tura­le exterioare şi interioare şi istoricul de transport. Un container solid este o garanţie că vei avea o casă mai rezistentă decât orice buncăr din beton armat, care face faţă la orice cutremur.

Evident, dacă nu vine unul de 8,2 pe scala Richter, care-ţi înghite monolitul. Culmea e că aceste structuri extrem de solide, urbanistic, se încadrează în categoria de construcţii cu caracter temporar.

Pentru că efectiv o casă din containere, bine jonglate de un constructor care le-a montat şi le-a fixat bine între ele, este un monolit practic indestructibil la orice provocare seismică previzibilă.

Pe de altă parte, trebuie să eviţi cu orice preţ să te trezeşti că ai cumpărat unul sau mai multe containere în care s-au transportat, de exemplu, deşeuri toxice. O analiză spectrografică şi chiar un contor Geiger-Muller nu strică niciodată, că nu ştii ce s-a aflat în incintele acestea.

Preţ foarte redus pe metrul pătrat

Există o serie de avantaje şi dezavantaje de care trebuie să ţinem cont, comparativ cu construcţiile aşa-zis clasice, din cărămidă, BCA sau beton armat. Preţul pe metrul pătrat construit “la roşu” este foarte redus: 62,50 euro/mp. Aşadar, cu vreo 13.000 de euro vei avea o casă „la roşu” de 200 mp. Asamblarea este rapidă, datorită sistemelor de prindere dedi­cate. Aceasta înseamnă o manoperă redusă ca preţ.

Rezistența structurală bună la seism este un subiect pe care deja l-am tratat. Containerele au o foarte bună rezistenţă la coroziune, datorită materialului din care sunt realizate. Denumit după COR-TEN (marcă înregistrată a companiei americane US Steel), oţelul corten este foarte rezistent la intemperii şi nu trebuie vopsit. Se poate expune la condiţii atmosferice dure perioade îndelungate, fără a fi afectat.

Cortenul formează un strat protector pe suprafaţa sa, sub influenţa vremii. Acesta se regenerează permanent, prin expunerea la condiţii climatice neprielnice, datorită compoziţiei: cupru, crom, nichel şi fosfor. Adică, oţelul corten e lăsat să „ruginească” – şi chiar capătă un aspect de rugină – pentru a-şi forma în realitate învelişul de protecţie.

Prima utilizare a cortenului în proiecte arhitecturale datează din anul 1964, de la construcţia sediului central John Deere, din Moline, Illinois.

Are o etanşeitate bună la apă, se găseşte relativ facil şi, datorită structurii şi greutăţii reduse, nu necesită fundaţii supradimensionate, ca la construcţiile tradiţionale din zidărie şi cadre. Are o exactitate spectaculoasă în exe­cuţie şi pierderi reduse de materiale.

Se transportă greu şi necesită mână de lucru specializată

Containerele necesită o proiectare atentă, cu detalii dedicate, pregătite cu mare atenţie. Are nevoie de un transport cu camioane de dimensiuni mari. Dacă, de exemplu, nu proiectezi şi asamblezi in situ întreaga casă, ci o aduci gata asamblată şi o pui pe poziţie, chiar este nevoie de un camion special.

Necesită macara pentru ridicare şi amplasare. Are nevoie de mână de lucru specializată. Este vorba ­despre sudori. Construcţiile în structură sudată au exigenţe specifice, care trebuie respectate cu sfinţenie. Cu cât casa, în forma finală, e mai alambicată pe verticală, sudurile de asamblare vor fi supuse la uzură.

În timp (autorul acestor rânduri este inginer de construcţii sudate), aceste structuri sudate se uzează şi ies din termenul de garanţie. De aceea, dacă-ţi faci o casă pe pământ şi vrei să dureze mult fără probleme, ea trebuie să fie cât mai simplă şi pe cât posibil pe orizontală, oricât de tentant este să jonglezi pe verticală cu containerele.

Vrei verticală? Nici o problemă! Mansardează în lemn. Toată Europa de Nord-Vest şi Canada sunt construite, la nivel de locuinţe personale postbelice, pe lemn şi alte materiale uşoare. Lemnul ţine cald iarna şi răcoare vara. Oricum, interiorul containerului va trebui încărcat cu lemn sau alte materiale de această factură.

Un dezavantaj pentru iubitorii de glasvanduri exterioare este că dimensiunea golurilor pentru uşi şi feres­tre nu poate fi foarte mare. Protecţia la incendiu iarăşi este o problemă.

Aici, există o întreagă tehnologie asociată. Pe suprafaţa metalică se pulverizează un şlam ignifug. Structurile tubulare se umplu cu apă. Există o tehnologie de ecranare.

Nu în ultimul rând, există o reticenţă a oamenilor la locuinţele din containere, din motive de claustrofobie etc. Nu trebuie să uităm că în realitate conducem zilnic containere: maşinile noastre sunt nişte cuşti Faraday în toată regula. În care ne simţim foarte bine.