Scandalurile alimentare precum cel al laptelui praf pentru bebeluși, infestat cu salmonella, sau al ouălor infestate cu Fipronil vor continua, întrucât CE protejează companiile, în detrimentul consumatorilor, susțin reprezentanții Foodwatch. Această situație se perpetuează în condițiile în care CE nu ia măsuri adecvate și rapide împotriva companiilor producătoare de alimente care pun în pericol sănătatea consumatorilor.
Foodwatch a lansat, recent, opt solicitări privind modificarea actualei legislații a UE din domeniul alimentelor. Cererile au fost formulate în urma propunerii de reformă înaintate în aprilie de CE, care vizează îmbunătățirea evaluării riscurilor substanțelor periculoase folosite la fabricarea alimentelor. „O evaluare mai transparentă a riscurilor este cu siguranță un punct important, dar în nici un caz nu e singura problemă care trebuie rezolvată pentru îmbunătățirea protecției drepturilor consumatorilor”, a declarat Thilo Bode, fondator și director executiv al Foodwatch International, citat de Euractiv.com.
De exemplu, prin propunerea de reformă a Comisiei s-ar face mai multe studii privind siguranța utilizării substanțelor periculoase de combatere a buruienilor, cum ar fi glifosatul, a explicat organizația.”Asta înseamnă că pentru CE totul este bine, legislația actuală și-a atins obiectivele principale, și anume un nivel ridicat de protecție a consumatorilor față de riscurile pentru sănătate și de fraudă, și trebuie îmbunătățit doar aspectul evaluării riscurilor. Acest lucru nu este de ajuns „, a spus Thilo Bode. În opinia sa, UE nu a reușit să-i protejeze pe cei 500 de milioane de consumatori din Europa în privința riscurilor de sănătate și de înșelăciune pe piața produselor alimentare. „Mai rău, UE nu face nimic pentru a îmbunătăți situația, ci continuă să servească interesele marilor companii. Cu siguranță, va urma un alt scandal alimentar”, a spus Bode.
Scandalurile alimentare se înmulțesc
Corinne Cornelisse de la Foodwatch Olanda și Karine Jacquemart de la Foodwatch France au amintit cele mai recente scandaluri alimentare: ouăle contaminate cu pesticidul Fipronil și laptele pentru beleluși contaminat cu salmonella, produs de gigantul alimentar Lactalis. Cele două cazuri recente au avut un impact larg nu numai asupra consumatorilor din Europa, ci din întreaga lume. „Inspecțiile publice, dar și private, nu au reușit să identifice practicile ilegale care se petrecuseră de luni de zile. Ca rezultat, scandalul ouălor contaminate cu Fipronil, exportate în 45 de țări, a ajuns la proporții mamut „, a spus Corinne Cornelisse. Ea a adăugat că, deloc surprinzător, substanța a fost descoperită și în alimente procesate, uneori în concentrații ridicate. În opinia sa, acest caz arată cât de repede se răspândește o contaminare și cât de lentă este reacția autorităților. A trecut deja un an iar consumatorii nu au aflat nici un răspuns concret cu privire la vinovați.
Alimentele contaminate, descoperite și în România
Ouă contaminate cu Fipronil, un insecticid utilizat pentru combaterea căpușelor, au fost descoperite și în România vara trecută, după ce țara exportatoare, Germania, a transmis o alertă europeană. Autoritățile au afirmat, la acea data, că cele 1.000 kg de ouă contaminate nu ajunseseră încă în consum și că au fost imediat distruse. De menționat că fipronilul, odată ingerat, are efecte devastatoare asupra organismului uman, pe termen lung.
Scandalul a izbucnit în Europa după ce în Olanda, Germania şi Belgia au fost descoperite alimente cu urme de Fipronil. Numai în Danemarca s-au fi vândut 20 de tone de ouă contaminate cu insecticid. Supermarketurile din Germania, Suedia, Elveţia, Olanda, Belgia şi Luxemburg au restras milioane de ouă de pe rafturi. Reprezentanții CE au declarat că marfa contaminată s-ar fi vândut în 15 țări europene, care au fost alertate. Ouăle infectate au ajuns inclusiv în Elveţia şi Hong Kong.
Lactalis controlează piața lactatelor din România
De departe, cel mai mare scandal alimentar din ultimele luni este cel al laptelui praf pentru bebeluși, produs de gigantul mondial Lactalis. Compania a fost nevoită să retragă 12 milioane de cutii cu lapte praf din 86 de state, după ce bebeluși din mai multe țări s-a îmbolnăvit consumând laptele respectiv. Lactalis a depistat și sursa infecție – o fabrică a sa din Franța, aflată în renovare, care a fost ulterior închisă. Laptele contaminat se afla și în loturi ce urmau să fie exportate în țara noastră.
Lactalis este liderul pieței românești de lactate, după ce în ultimii zece ani a achiziționat trei mari companii de profil: La Dorna, Albalact și Covalact.
“Trasabilitatea nu funcționează în Europa”
Comentând asupra scandalului Lactalis, Karine Jacquemart a legat problema consumului de trasabilitate și informare: „12 milioane de cutii de lapte contaminat pentru bebeluși au fost expediate în 86 de țări din întreaga lume, expunând nenumărați sugari la riscuri de sănătate. Cu toate acestea, consumatorii au fost ținuți în întuneric tot timpul. Foodwatch a trimis întrebări și nu a primit niciodată un răspuns. Doar consumatorii au furnizat anumite informații. Aceasta arată opacitatea și impunitatea care predomină în întregul lanț alimentar. Acest lucru trebuie să se oprească”.
Pe de altă parte, Lena Blanken, reprezentanta Foodwatch Germania, a declarat că această situație ar fi putut fi împiedicată dacă legislația europeană existentă privind trasabilitatea ar fi fost pusă în aplicare în mod corespunzător și dacă producătorii de alimentelor fi testat siguranța produselor pe care le vând. “Trasabilitatea nu funcționează în Europa, deși este esențială pentru a asigura transparența întregului lanț alimentar „, a explicat ea.
Solicitări pentru modificarea legislației
În contextul în care CE vrea să amendeze legislația, Foodwatch a formulat opt cerințe specifice:
– întărirea trasabilității în lanțul alimentar la nivelul statelor membre,
– gestionarea riscurilor și aprobarea substanțelor potențial nocive de către CE, EFSA și autoritățile statelor membre;
– interzicerea etichetelor sau a modurilor de prezentare a alimentelor care pot induce în eroare consumatorii;
– obligațiile de informare a autorităților publice;
– obligația companiilor de a testa produsele pe care le vând;
– drepturi de informare eficiente pentru consumatori;
– drepturi colective de acțiune în justiție ale organizațiilor de consumatori împotriva companiilor producătoare;
– drepturi de acțiune în justiție a organizațiilor consumatorilor împotriva autorităților
Foodwatch a precizat că legislația UE din domeniul alimentar a fost adoptată în 2002, în urma epidemiei de ESB (“boala vacii nebune”).
La acel moment, considerat unul de cotitură în protecția consumatorilor de pe bătrânul continent, a fost înființată și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Deși legea a fost foarte bună, în lumina numeroaselor scandaluri alimentare apărute în ultimii 15 ani, ea și-a dezvăluit neajunsurile.
Ca urmare, în aprilie 2018, Executivul UE a prezentat o propunere de revizuire a legislației din domeniu, incluzând opt piese de legislație sectorială. Se dorește, astfel, mai multă transparență în următoarele domenii: organisme modificate genetic (OMG), aditivi pentru furaje, arome de fum, materiale care intră în contact cu alimentele, aditivi alimentari, enzime și arome alimentare, produse fitosanitare și alimente noi, au explicat reprezentanții CE.
