Clădirile moderniste, realizate deopotrivă sub influența curentului Bauhaus – care celebrează centenarul în acest an în toată Europa – dar și a specificului local bucureștean, reprezintă unele dintre componentele cele mai valoroase ale patrimoniului și identității Capitalei.
Arhitectura modernistă se caracterizează atât prin formele îndrăznețe și spațiile interioare de calitate, cât și prin finisaje excepționale. Tencuielile fațadelor cu texturi extrem de variate se pot încă observa cu ușurință. Din păcate, degradarea tencuielilor sub acțiunea intervențiilor inadecvate, a graffiti-urilor omiprezente și a deteriorărilor cauzate de lipsa de întreținere, creează un peisaj deprimant dincolo de care puțini mai observăm calitatea excepțională și valorile care se distrug.
Exemplu negativ
Tencuielile de pe fațade sunt primul element sacrificat în caz de consolidare sau renovare, adesea se face fără cea mai mică evaluare a materialului și texturilor, iar finisajul nou folosește materiale și tehnici care nu mai păstrează nimic din texturile și materialele originare. Se pierde prin aceasta nu doar un bogat peisaj cultural, dar și o vastă bibliotecă necercetată de cunoștințe practice și de îndemânare a meșterilor. Un exemplu trist este refacerea gardului grădinii Cișmigiu, unde pentru finisarea soclului s-a folosit o zugrăveală modernă acrilică, în locul tencuielii originare de similipiatră.
Reamintim că, în 2014, organizația internațională World Monuments Fund a nominalizat Bucureștiul în lista siturilor în pericol (Watch Day 2014), observând ritmul accelerat de distrugere a patrimoniului și lipsa de interes și acțiune a autorităților locale în conservarea și valorificarea specificului cultural al orașului. Bucureştiul dispune de un patrimoniu construit cu semnificații culturale, istorice şi sociale ridicate, periclitate de abandonul şi demolarea clădirilor istorice, dezvoltarea necontrolată şi reabilitările inadecvate.
Prin proiectul „Texturi uitate: Bucureștiul Interbelic”, co-finanţat de AFCN, Fundația Pro Patrimonio încearcă să aducă în atenția publicului valoarea acestor tencuieli și să ofere specialiștilor un instrument practic pentru înțelegerea și conservarea lor.
Proiectul are următoarele etape:
1. cercetarea de bibliotecă, care constă în documentarea rețetelor de mortare de tencuieli interbelice și a modului lor de aplicare – specifice României, dar și comparații cu tehnici din aceeași perioadă din alte țări;
2. inventarierea fotografică pe teren, urmată de o serie de ateliere practice pentru testarea rețetelor documentate și a tehnicilor de aplicare pe mostre de 1x1m pentru a conserva și revitaliza vechile tehnici/tehnologii;
3. dezbatere pe tema tehnicilor testate în care, alături de echipa de proiect, vor fi invitați specialiști și constructori interesați de subiect pentru a discuta pe marginea concluziilor practice ale atelierelor – rețete, proceduri de aplicare, materiale disponibile în prezent – și se vor pune în discuție și posibile soluții de îmbunătățire a tehnologiei pentru a satisface normele curente și cele de conviețuire a tehnologiilor istorice cu noile cerințe ale pieței;
4. realizarea unui ghid care va identifica și inventaria principalele tipuri de tencuieli interbelice din București, cu compozițiile specifice, modurile de aplicare, cele mai frecvente forme de degradare și va cuprinde recomandări pentru reparare și întreținere, folositoare atât specialiștilor în domeniu, cât și proprietarilor de clădiri de patrimoniu modernist (construite în perioada 1918-1940);
5. concluziile proiectului vor fi diseminate în cadrul unei expoziții cu dezbatere, în care se vor prezenta mostrele realizate, vor fi expuse panouri cu fotografiile texturilor documentate pe teren și se va lansa și se va distribui ghidul „Texturi uitate: Bucureștiul interbelic. Rețetar de tencuieli”. Evenimentul public va avea loc la Mater – Biblioteca de materiale în perioada 6 – 9 noiembrie 2019.
Cu ocazia Zilelor Patrimoniului European, Fundația Pro Patrimonio lansează un apel către bucureșteni de a privi orașul dincolo de straturile de graffiti și intervenții nepotrivite și de a observa calitatea texturilor.
Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale. Fundația Pro Patrimonio susține ideea că patrimoniul este responsabilitatea fiecărui cetățean.
Pro Patrimonio desfășoară câteva programe de importanță națională și internațională: 60 de biserici de lemn; Conacul Neamţu din Olari; Casa G. Enescu din Mihăileni; Vila Golescu din Câmpulung Muscel și colecţia de design și meșteșug Honest Goods etc. Fundația încearcă, printre altele, să creeze o rețea de centre de meșteșuguri pe lângă monumente (conacul P.P. Carp, Țibănești, Iași) etc.
Contact: Raluca Marţiş • PR&communication officer
FUNDAŢIA PRO PATRIMONIO
+40 722 673 475 • propatrimonio.romania@gmail.com • www.propatrimonio.org facebook.com/FundatiaProPatrimonio
Str. Pictor Verona 13, Bucureşti
