Nu mai puţin de jumătate de secol a trecut de la marele Festival cunoscut sub numele de Woodstock care a marcat în mod fundamental domeniul muzicii iar după unii analişti a reprezentat chiar cel mai important eveniment al secolului XX
Două războaie mondiale, prima rachetă în cosmos, primul pas pe lună, apariţia şi dezvoltarea calculatoarelor, fără îndoială, secolul XX a fost extrem de agitat şi cu nenumărate evenimente care au marcat întreaga omenire. Şi totuşi există sociologi care consideră că Woodstock a reprezentat cel mai important dintre acestea. Cum aşa, un festival de muzică? Dar Woodstockul nu a fost numai o bornă care a marcat fundamental muzica rock şi modul ei de percepere şi ale cărei influenţe se resimt până în zilele noastre chiar dacă puţini sunt cei care pot conştientiza acest fapt, ci a schimbat însăşi stilul de viaţă, de raportare la viaţă al oamenilor iar în ultimă instanţă, domeniul economic şi politic. Pentru aceasta trebuie să vedem care era contextul socio politic în preajma desfăşurării marelui festival.
Contestări şi proteste
Deja pe la sfârşitul deceniului cinci apăruse mişcarea beatnik (generaţia beat), persoane contestatare, care nu mai doreau să respecte regulile sociale încetăţenite, vechile cutume, fenomen oglindit în special în literatură şi cinematografie sub numele de “tinerii furioşi”. Apoi, o parte din idei au fost moştenite de fenomenul hippie (răspândit în special în Statele Unite, dar nu numai), mișcare de protest a tineretului împotriva societății materialiste occidentale, având la bază şi consumul de droguri. În acest caz nu mai era vorba despre proteste violente, sloganul fiind de pace şi iubire iar evenimentul de la Woodstock, denumit Festival de muzică, pace şi iubire avea să devină cea mai mare manifestaţie de protest a tinerilor, marcând în acelaşi timp două momente deosebit de importante, şi anume: încheierea unei perioade de progres extraordinar în domeniul muzicii noi şi, pe de altă parte, succesele obţinute de tineri în lupta împotriva sistemului, conştientizarea faptului că tineretul reprezintă o forţă deosebită şi are dreptul la luarea unor decizii fundamentale în economie şi politică. De ce prin intermediul muzicii tinere? Deoarece aceasta era cea mai bună oglindă a schimbărilor sociale intervenite şi, mai mult decât atât, muzica are cel mai puternic mesaj dintre toate artele.
Sub semnul muzicii
Trebuie să recunoaştem însă că nu acesta a fost obiectivul celor care au avut ideea de organizare al acestui eveniment, patru tineri (cum altfel?) iar organizarea unui festival care să aducă laolaltă formaţii de top nu era neapărat originală. Pe de altă parte, Statele Unite nu mai reprezentau la acel moment sumumul în privinţa muzicii de atunci. Beatles şi Rolling Stones dominau cu mult aplomb scena muzicală mondială de ani buni, primii reprezentând la rândul lor un adevărat fenomen cultural cu impact asupra întregii planete, fiind apreciaţi nu numai de către tineri. În timp ce în Statele Unite erau încă extrem de populare folkul, stilul country şi rock and roll-ul, pe scena muzicală de pe insulă se dezvolta o muzică nouă, progresivă, cu inovaţii şi formule sonore noi, “underground” (Cream cu Eric Clapton la chitară), cu o reinterpretare “albă” a blues-ului, soul-ului şi rock-ului. Jimi Hendrix, mergând pe aceeaşi linie nouă, venit de la New York, unde era aproape complet necunoascut, a cunoscut imediat un succes nebun la Londra în anul 1966 cu Hey Joe, fiind propulsat –imediat în fruntea topurilor muzicale.. Era ceva cu totul nou, pe aceeaşi linie mergea şi Cream, un supergrup înfiinţat tot în 1966, cu Eric Clapton, Ginger Backer şi Jack Bruce iar Londra era acum noua capitală a muzicii.
Festivalul Isle of Wight (Newport), prezentând la prima ediţie din anul 1968 pe Jefferson Air Plane, T.Rex, Arthur Brown şi Preety Things a adunat puţini oameni dar la ediţia din anul următor, puţin după Woodstock, când au fost printre alţii Bob Dylan şi The Band, au fost prezenţi între 150 000 şi 250 000 de oameni.
Locul ales pentru desfăşurarea festivalului de muzică a fost un câmp pe un deal la Bethel, destul de aproape de New York (69 km) de unde se spera că vor veni foarte mulţi tineri. Organizatorii apreciau că distanţa de la New York la locul concertului se va parcurge în circa 8 ore, fapt care apoi s-a dovedit a nu mai avea apoi nici o legătură cu realitatea. Convoaie imense de maşini veneau după Coasta de Vest, în special din California (zonă cu mulţi hippi) iar după spusele martorilor părea ca acest aflux de oameni să nu se mai sfârşească.
Prima formaţie care a semnat contractul de participare a fost nimeni alta decât Creedence Clearwater Revival, o trupă americană având un deosebit succes., dându-se astfel un semnal pozitiv pentru festival. După multe ezitări şi hopuri trecute cu greu (s-a pierdut şi participarea unor personalităţi importante), din cauza afluxului imens de populaţie care doreau să participe vazând în acest eveniment câteva zile de muzică pe gustul lor dar şi petrecerea unei vieţi câmpeneşti împreună cu sute de mii de oameni care împărtăşeau aceleaşi gânduri, festivalul a fost declarat liber în sensul că oricine purea participa fără cumpărarea de bilet. Nu este cunoscut cu exactitate numărul celor care au participat la evenimentul Woodstock, se apreciază însă la 1 – 1,5 milioane, în timp ce la festivalul de muzică 500 000- 600 000 de persoane
În prima zi a festivalului a plouat la Woodstock. În foto, renumita “joacă” în noroi de la Woodstock, Foto: Shutterstock
Totul se pierduse de sub control, la aprecierea de 1,5 milioane nu au fost incluse persoanele blocate pe autostrăzi în convoaiele de maşini precum şi cei care nu mai puteau să se apropie de zona de concert din cauza aglomeraţiei şi care au ridicat corturi, trăind astfel aceste zile într-o comunitate imensă de tineri. Celebri The Doors, care au încercat să participle la concertk, s-au blocat din păcate pe autostrada care venea dinspre California.