În urmă cu 150 de ani, Bucovina se afla sub stăpânirea Austro-Ungariei, fiind anexată acesteia în anul 1775. Populația românească din Bucovina lupta pentru păstrarea identității sale etnice și cultiva idealul unirii tuturor teritoriilor românești, aliniindu-se astfel mișcării mondiale de afirmare a dreptului popoarelor la autodeterminare şi de formare a statelor naţionale, mișcare care a avut o amploare deosebită în secolul al XIX-lea.
Cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna, în anul 1870, studenții români reuniți la Viena au decis să transforme evenimentul într-o mare serbare națională. Izbucnirea războiului franco-prusac, la care s-au alăturat măsurile represive dispuse de autoritățile austro-ungare, a determinat amânarea serbării pentru anul următor. Studenții de la Viena
au ales Comitetul de organizare a Serbării de la Putna, format din Ioan Slavici, președinte, Mihai Eminescu, secretar, și alți reprezentanți ai studențimii bucovinene. Alături de aceștia se regăsesc Nicolae Teclu și A.D. Xenopol.
Pe 15 august 1871, dimineața, peste 3.000 de români de pretutindeni au participat la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Putna. În seara precedentă, serbarea fusese deschisă cu 21 de salve de tun, trase de pe culmile dealurilor din apropiere, urmate de o slujbă religioasă.
După Sfânta Liturghie, A.D. Xenopol a ținut o prelegere despre Ștefan cel Mare, ca exponent al întregului spațiu românesc.
După-amiaza, vioara tânărului Ciprian Porumbescu, în vârstă de numai 17 ani, a emoționat cu acordurile ei întreaga adunare. Îmbrățișându-și tatăl, Ciprian Porumbescu rostește cuvintele, devenite celebre: „Tată, am cântat Daciei întregi”.
Printre darurile aduse de participanți și sfințite în cadrul unei slujbe s-a aflat și o urnă omagială de argint, care conținea pământ adus din toate provinciile românești. Depusă pe mormântul lui Ștefan cel Mare, urna a fost însoțită de ruga: „Așa cum s-a unit acest pământ aici, mijlocește Dumnezeule să se unească și locurile de unde el s-a luat!”.
Pe urnă este înscrisă o dedicație care definește un portret al marelui voievod: „Eroului, învingătoriului, aperatoriului esistinției române, scutului creștinătății, lui Ștefanu celu Mare, Junimea Română Academică, MDCCCLXX!”.
De menționat că o parte din pământul conținut în urna depusă pe mormântul Voievodului Ștefan a fost presărat pe câmpurile de luptă care au făcut posibilă Marea Unire.
Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, într-o asociere grafică sugestivă, alături de edificiul bisericii unde este înmormântat Ștefan cel Mare, portretele poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).
Blocul cu cele trei timbre dantelate alătură imaginii bisericii Mănăstirii Putna portretele personalităților amintite și fotografia urnei omagiale, aflate în prezent în Muzeul Mănăstirii Putna.
