Este, de altfel, singura piesă expusă în Sala Unirii, locul în care în urmă cu 101 ani a fost proclamată Unirea cu România, recent reabilitată, tocmai pentru a arăta importanţa acestui artefact pentru istoria naţională.
Legătura în forma actuală a manuscrisului a fost realizată de membrii ASTREI, care apoi au dăruit această piesă, cunoscută şi sub denumirea de „mapa lui Vasile Goldiş”, muzeului din Alba Iulia în anul 1929.
Potrivit descrierii făcute de istoricul Tudor Roşu în volumul „130 de ani în 130 de piese”, editat de MNU anul trecut, în partea centrală a primei coperţi este înscrisă fotografia lui Vasile Goldiş. De formă ovală, fotografia este încadrată pe partea stângă cu frunze de stejar, iar în dreapta de măslin. Sub fotografie stă scris cu majuscule „Cuvântarea lui Vasile Goldiş la 1 dec. 1918”.
În primele zece pagini, numerotate cu cifre romane, se află cuvântarea, iar la paginile X-XIII se află Hotărârea Adunării Naţionale, care se termină cu semnătura lui Vasile Goldiş.
Proiectul de Rezoluţiune a Unirii citit în ceea ce se va numi Sala Unirii de Vasile Goldiş în 1 Decembrie, începând cu ora 10,00, cuprindea nouă puncte, cel mai important fiind primul, respectiv cel care stabilea Unirea cu România.
„Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie /1 Decembrie 1918 decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre”, proclama primul punct.
În cadrul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia (18 noiembrie/1 decembrie 1918), care s-a desfăşurat în sala Casinei din Alba Iulia, Vasile Goldiş a rostit cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluţie, care a fost adoptat de cei prezenţi cu ovaţii prelungite.
La 1 Decembrie se împlinesc 101 ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a fost considerată de contemporani decisivă pentru ”unitatea naţională a tuturor românilor”.
