13.9 C
București
vineri, 17 mai 2024
AcasăCulturăNăpasta, răscruce între realul si mitologicul romanesc

Năpasta, răscruce între realul si mitologicul romanesc

Saga și odiseea unei femei puternice, la răscrucile dintre real și fantastic, între lumină și întuneric, între dreptate și nedreptate, nevoită de destin și de energiile profund magice ale acestui tărâm, să apuce calea răzbunării.

    Năpasta a fost scrisă de către I.L.Caragiale, în urma unei vizite într-un sat din Argeș, inspirată din fapte reale și din vorbele auzite acolo „… mulți vor înfunda ocnele din pricina acestei femei…”. În urma acestei epifanii caragialiene a rezultat una dintre cele mai puternice pe fond ancestral piese de teatru scrise vreodată. Cu o structură care aduce aminte de poveștile mitologice primordiale, universale sau românești.

  Năpasta este un paradox, atât în cultura universală cât și cea universală. O poveste paroxistică, extrem de puternică, despre viață, despre profunzimile, ascunzișurile, umbrele și luminile sufletului omenesc.

    Acțiunea spectacolului este transpusă undeva între două spatii magice, mitologice, până nu demult, între Țara Oașului și Țara Maramureșului. Între luminile și negurile, acestor spații cu un specific care le face unice în lume.

    Unde încă se mai pot auzi ecourile acordurilor aproape psihedelice ale ceterii, strigăturile păgâne mistice ale țipuriturilor și gemetele vendetelor. Dar și râsetele celor care citesc epitafele paroxistice ale Cimitirului Vesel, de tip “…aici zace biata soacra mea, trei zile dacă mai trăia, zăceam eu și citea ea…”

  Noua versiune scenică, în viziunea regizorului Marcel Top, își propune să transpună această poveste paroxistică, dramatică, dar și de un comic care aduce aminte de E.A. Poe.

     „Am transpus acțiunea Năpastei, într un spațiu atemporal, pe care ni-l mai putem amintim din poveștile bunicilor, la granița dintre vis și realitate, dintre instincte și civilizație.  Un timp al poveștilor originare desfășurate într-o dimensiune în care realitatea se împletește cu fantasticul, cotidianul cu mitologicul. O dimensiune pe care cu toții o purtăm înlăuntrul nostru, în ADN-ul nostru, în pofida tuturor progreselor sau regreselor pe care umanitatea le-a înregistrat până în prezent. Ion Luca Caragiale, ne-a dăruit una dintre cel mai bune piese de teatru scrise vreodată, cu o structură care aduce aminte de povestile mitologice primordiale. Personaje exponențiale, pentru omul de ieri și de azi, caractere puternice nevoite de energiile visceral magice ale acestei părți a lumii, de tarele și cutumele, tabuurile ei, să se ciocnească între ele.” Marcel Țop

   Pe regizorul Marcel Top îl interesează să stârnească în oameni reacții sincere și puternice și să se provoace pe sine.

  „Marcel Țop este un regizor dispus să încerce orice gen și orice text, atâta timp cât simte că-l provoacă. Un om cu o poveste de viață ca un roman, un regizor care își dorește să-i stârnească reacții viscerale spectatorului…” Monica Andronescu

  „Marcel Ţop este regizorul cameleon. Montează spectacole memorabile pe texte complexe precum PARACLISERUL cu Claudiu Bleonț pe scena Teatrului Dramaturgilor, pe scena Operei Române, a Teatrului de Comedie, în ţară, sau Grecia, la Universitatea Kapodistriana sau Teatrele Imeras, Alekton, cu aceeaşi plăcere şi dăruire, nu se repetă şi nu trece neobservat! Se reinventează cu fiecare spectacol pe care îl montează, pentru că, așa cum îi place să-l citeze pe Peter Brook în teatru, diavolul e plictiseala!” Georgiana Ene – Ziarul Metropolis

„O continuă căutare, un activism inutil par a fi constante ale umanului fragil și limitat temporal de a produce schimbări prin credință. Acestea devin coordonatele ideatice pe care regizorul Marcel Top, le trasează in spectacolele sale originale: Paracliserul cu Claudiu Bleoț la Teatrul Dramaturgilor, Amadeus cu Marius Bodochi la ONB, sau Elixir cu Maia Morgenstern la Teatrul de Comedie.” Alina Maer – Teatrul Azi

   A pus în scenă „Amadeus” la Opera Națională, cu creația memorabilă a lui Marius Bodochi, in rolul lui Salieri, „Cabinierul” la Teatrul Nottara, cu Alexandru Repan, tripticul „Trilogia Nordului”, la Teatrul din Baia Mare, „Elixir” la Teatrul de Comedie, cu Maia Morgenstern si Marius Bodochi, „Paracliserul” la Teatrul Dramaturgilor cu Claudiu Bleonț, dar și numeroase texte contemporane la Teatrul Act, Green Hours și în alte spații independente, de la „Natural Born Fuckers” la „Deformații” și de la „G.O.D.” la „Dumnezeul de a doua zi” sau „Kasa poporului”, „Woyzeck Transilvania”, „Mistral”, „Hamlet” sau „Song of the dead brother”, spectacole realizate in Atena, unde urmează si studiile postuniversitare.

  Urmează să vă prezentăm actorii din producția acestui spectacol voluptos și îndrăzneț care va fi găzduit de Teatrul Național din București.

   Andreea Moustache este dublu licențiată în specializările Arta Actorului și Păpuși-Marionete, absolventă a masteratului de Pedagogie Teatrală, de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”.
   Personalitatea explozivă și talentul nativ i-au format o experiență vastă în domeniul artistic, având deja 7 premii în palmares și onoarea de a fi învățat de la cei mai buni, acumulând cunoștințe în teatru, animație, film, pantomimă și improvizație. Este pasionată de teatrul muzical și teatru-dans, genurile teatrale în care își poate etala energia pozitivă neîntreruptă de care publicul s-a bucurat urmărind-o în nenumărate producții de la Teatrul Național în cadrul trupei PassePar-Tout și Opera Comică. De asemenea, lucrează ca instructor teatral și coordonează ateliere de teatru de peste 9 ani, făcându-se iubită de orice grupă de vârstă cu care interacționează.

   În acest spectacol o puteți vedea interpretând rolului Ancăi, unde universul acestui personaj va fi potențat datorită legăturii înrădăcinate pe care o are această actriță cu lumea satului, încă din copilărie.

    Emanuel Cifor – în rolul lui Dragomir

Emanuel Cifor a studiat la Facultatea de Teatru şi Film (2010), din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, iar în 2012 a obţinut diploma de masterat de la Academia Regală de Artă Dramatică (RADA) din Londra. După aceea a continuat să lucreze la diferite proiecte de teatru şi film din capitala Angliei.
   În 2016 s-a mutat la Berlin, unde, timp de un an, a lucrat cu o companie independentă de teatru pe nume “SINAI Orchestral Theatre Ensemble”, oferind ateliere de actorie celor din companie şi sprijin pentru realizarea producţiei „Yusuf’s”, în care a și jucat.
   Întors în țară din 2017, acesta lucrează în zona teatrului independent, iar în prezent îl puteți vedea jucând la Teatrul de Comedie și la Teatrul Dramaturgilor Români. Iar acum avem bucuria de a vă invita să-l vedeți în rolul lui Dragomir, unde veți descoperi un actor dedicat, talentat, cu o forta interioară incredibilă.

   Emil Măndănac este actor de teatru si film. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la secția Actorie în 2007, la clasa prof. Ion Cojar. A interpretat diferite roluri în filme de lungmetraj, scurtmetraj și seriale de televiziune precum și în producții de teatru independent.
   Vă invităm să-i urmăriți traseul în rolul lui Ion, unde prin aparițiile lui de la ludic la disperare veți descoperi un actor de o sensibilitate aparte.

   Radu Ureche – rolul învățătorului Gheorghe

Radu Ureche a terminat facultatea de Teatru la Craiova în 2018, iar în prezent este masterand la Pedagogie Teatrală, în cadrul UNATC-ului.
   A jucat în mai multe spectacole independente prin țară, însă una dintre cele mai intense experienţe a fost în Abu Dhabi. Acolo a jucat timp de două luni patru spectacole pentru copii în limba engleză. Pasionat de comedie, Radu este specializat și în teatru de improvizaţie, abilitate pe care o consideră foarte importantă.
   Pe lângă teatru, pasiunea principală este sportul. Acesta a participat și câștigat în ultimi trei ani, locul întâi la probele de 100m și 200m la paralimpici. Teatrul și sportul sunt cele două discipline care consideră că i-au schimbat viața într-un mod progresiv.

   În acest spectacol îl puteți vedea interpretând rolului lui Gheorghe, unde își va etala umorul și energia efervescenta.

   Vă așteptăm să pătrundeți în lumea imaginată de Ion Luca Caragiale într-o viziune care vă va face să trăiți intens alături de personajele din „Năpasta”.

   Scrisă de marele dramaturg Ion Luca Caragiale și transpusă sub bagheta regizorală a lui Marcel Țop, spectacolul ne invită într-un spațiu atemporal, în care realitatea se împletește cu fantasticul, cotidianul cu mitologicul. O năpastă în care râsul și plânsul, bucuria și necazul se împletesc ca într-o horă. Va fi comedie, dramă polițistă, tragedie sau toate acestea la un loc?
Răspunsul îl veți putea afla doar venind la spectacolul „Năpasta”.

„Anca avea falnic bărbat,
Omu’ rău i l-o tăiat,
Singurică o rămas,
Cu avere și năcaz.
Cu Dragu’ s-o măritat,
Ion apoi s-o arătat,
Și de-aci, așa Năpastă,
Numa’ sara, pe la Teatru să mai vază!”

Distribuția:
Anca – Andreea Moustache
Dragomir – Emanuel Cifor
Ion – Emil Măndănac
Gheorghe – Radu Ureche

Vârsta recomandată: 14+
Spectacol produs de The Creative Moustache și găzduit de Teatrul Național din București.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Focuri de armă în apropierea ambasadei Israelului din Stockholm. Poliţia suedeză a reţinut mai multe persoane

Poliţia suedeză a reţinut mai multe persoane şi a izolat o zonă importantă din Stockholm după ce o patrulă a auzit presupuse focuri de...

Impostura snoabă și propaganda veselă

Obsesia multor snobi care ce îmbogățesc peste măsură este să devină artiști prin intermediul banilor. Întâi își tot dichisesc și bibilesc casa de un...

Controverse legate de camere video în sălile de clasă ale școlilor

Reprezentanții profesorilor se opun proiectului prin care Guvernul vrea să impună instalarea camerelor video de supraveghere în sălile de curs ale școlilor. În data de...
Ultima oră
Pe aceeași temă